S-au constatat diferențe între sexe în schizofrenie și tulburarea bipolară: rezultate din studiul PsyCourse

Un studiu amplu, realizat în cadrul PsyCourse Study și publicat în Acta Psychiatrica Scandinavica a investigat influența sexului și diagnosticului asupra performanței neurocognitive și variabilelor clinice în tulburarea bipolară și schizofrenie. Cercetarea, desfășurată în Germania și Austria, reprezintă prima analiză sistematică pe o cohortă mare care explorează aceste diferențe în profunzime.
Deși schizofrenia și tulburarea bipolară sunt entități clinice distincte, ele împărtășesc trăsături comune, precum simptome psihotice și deficite cognitive, precum și o suprapunere genetică semnificativă. Totuși, aceste boli diferă prin debut, evoluție și mecanisme neurobiologice implicate. Diferențele de sex sunt tot mai recunoscute drept factori esențiali care pot influența manifestarea simptomelor, funcționarea neurocognitivă și comorbiditățile somatice în ambele afecțiuni.

În schizofrenie, bărbații tind să dezvolte boala mai devreme și prezintă simptome mai severe și negative, în timp ce femeile manifestă mai frecvent simptome afective. În tulburarea bipolară, femeile sunt mai predispuse la formele de tip II și hipomanie, în timp ce bărbații manifestă mai des episoade maniacale și consum de substanțe. În ceea ce privește funcționarea cognitivă, femeile tind să obțină performanțe mai bune în memoria verbală și învățarea verbală, însă literatura raportează rezultate inconsistente.

Despre studiu

Obiective

• Analiza interacțiunilor dintre sex și diagnostic asupra variabilelor clinice și cognitive.
• Compararea performanței clinice și cognitive între femei și bărbați cu schizofrenie și tulburare bipolară.
• Compararea acestor rezultate cu grupul de control sănătos.

Metodologie și participanți

Studiul a inclus 1.516 participanți (1.060 pacienți și 456 controale sănătoase) recrutați în cadrul proiectului PsyCourse, desfășurat în 20 de centre clinice din Germania și Austria. Diagnosticul de schizofrenie (F20.x) și tulburare bipolară (F31.x) a fost stabilit conform criteriilor ICD-10, iar datele au fost prelevate în prima vizită (pentru evaluările clinice) și vizita a doua (pentru testul de memorie verbală VLMT).

Evaluări clinice și neurocognitive

• Performanțele cognitive au fost măsurate prin teste standardizate, inclusiv Trail Making Test (funcție executivă), Digit Span (memorie de lucru), Digit Symbol Test (viteză psihomotorie) și VLMT (memorie verbală).
• Simptomatologia a fost evaluată cu PANSS, IDS-C30, BDI-II, YMRS și CGI.
• Calitatea vieții a fost măsurată cu WHOQoL-BREF.
• Comorbiditățile somatice (hipertensiune, diabet, tulburări tiroidiene, cancer, migrenă) au fost raportate prin interviuri standardizate.

Analiza statistică

S-au utilizat modele liniare generalizate separate pentru sexe, iar efectele au fost corectate pentru testări multiple folosind Rata de descoperire falsă. S-au evaluat și interacțiunile sex × diagnostic, incluzând centrul de recrutare și vârsta ca factori de covariere. Mărimile efectului au fost estimate prin Cohen’s d.

Rezultate

Caracteristici ale eșantionului

Dintre cei 1.060 pacienți, 48,8% au fost diagnosticați cu schizofrenie și 51,2% cu tulburare bipolară. Femeile au reprezentat 42,8% din pacienți și 58,8% din grupul de control.

Interacțiuni între sex și diagnostic

• Femeile cu schizofrenie au început tratamentul mai târziu comparativ cu cele cu tulburare bipolară.
• Bărbații cu schizofrenie au prezentat cele mai mari rate de consum de droguri și fumat.
• Femeile au avut o durată mai lungă a bolii, asociată cu debutul mai tardiv al tratamentului.

Diferențe între sexe

• Femeile cu tulburare bipolară au obținut scoruri superioare la viteza psihomotorie, învățare verbală și memorie verbală (d’ între 0,27 și 0,30).
• În schizofrenie, nu s-au observat diferențe semnificative între sexe în ceea ce privește funcționarea și calitatea vieții.
• Femeile din ambele grupuri au raportat mai frecvent tulburări tiroidiene (d’ ≈ 0,35).
• Bărbații cu schizofrenie au avut cele mai ridicate rate de consum de tutun și droguri.

Comparații între grupuri în funcție de sex

Sociodemografie

Participanții cu tulburări psihice au fost mai în vârstă, au avut mai puține locuri de muncă și mai multe antecedente psihiatrice familiale decât controalele sănătoase. Femeile cu tulburare bipolară au raportat cele mai multe antecedente familiale.

Performanță neurocognitivă

• Controalele sănătoase au avut scoruri mai bune decât pacienții în toate domeniile cognitive.
• Pacienții cu tulburare bipolară au avut performanțe mai bune decât cei cu schizofrenie.
• Diferențele au fost mai evidente la femei, însă la bărbați nu s-au înregistrat diferențe în memoria verbală și flexibilitate cognitivă.

Caracteristici clinice

• Pacienții cu schizofrenie au fost mai tineri la debut și au avut simptome clinice mai severe decât cei cu tulburare bipolară.
• Simptomele maniacale au fost mai frecvente în tulburarea bipolară.
• Nu s-au observat diferențe în depresie sau durată a bolii între sexe.

Consum de substanțe și comorbidități

• Femeile cu tulburări psihice au fumat mai mult decât controalele, iar cele cu tulburare bipolară au consumat mai mult alcool.
• Bărbații cu schizofrenie au consumat mai frecvent droguri și alcool.
• Tulburările tiroidiene au fost mai frecvente în tulburarea bipolară, atât la bărbați cât și la femei.

Funcționare și calitate a vieții

• Grupul cu tulburare bipolară a avut scoruri mai bune de funcționare și QoL decât cel cu schizofrenie.
• Controalele au avut cele mai bune scoruri la toate subdomeniile QoL.
• Diferențele între diagnostice au fost evidente în domeniul QoL de mediu.

Concluzii

Studiul PsyCourse subliniază impactul semnificativ al sexului asupra variabilelor clinice și cognitive în schizofrenie și tulburare bipolară. Femeile cu tulburare bipolară prezintă avantaje cognitive clare, în special în domeniul memoriei verbale. Bărbații, în special cei cu schizofrenie, sunt mai predispuși la consum de substanțe, ceea ce poate agrava prognosticul. Comorbiditățile somatice, precum tulburările tiroidiene, sunt mai frecvente la femei și pot fi agravate de tratamentele farmacologice, cum este cazul litiului.

Aceste rezultate sugerează necesitatea unor strategii terapeutice diferențiate pe sexe, care să țină cont de particularitățile clinice și cognitive ale pacienților. De asemenea, subliniază importanța monitorizării riguroase a comorbidităților somatice și a promovării unui stil de viață sănătos. Sunt necesare cercetări suplimentare care să investigheze rolul hormonilor și al experiențelor de gen în evoluția bolilor psihice severe.