Schimbările climatice alimentează o criză de sănătate neurologică, avertizează experții

Cercetarea publicată recent în Nature Reviews Neurology subliniază modul în care schimbările climatice influențează sănătatea neurologică, evidențiind mai ales perturbările somnului și riscurile crescute de accident vascular cerebral și epilepsie. Potrivit autorilor, efectele generate de temperaturile ridicate și poluarea atmosferică pot agrava sau declanșa probleme neurologice, în special în rândul persoanelor vulnerabile.
Pe lângă creșterea generală a temperaturilor, nopțile tot mai calde au un impact direct asupra calității somnului. Această privare cronică de odihnă favorizează instalarea sau agravarea unor afecțiuni precum epilepsia și bolile neurodegenerative. În același timp, schimbările bruște și extreme de temperatură pot crește incidența accidentelor vasculare cerebrale, prin mecanisme ce implică deshidratarea, modificări în coagulare și stres suplimentar asupra sistemului cardiovascular.

Studiul pune în evidență și rolul poluării atmosferice agravate de încălzirea globală. Particulele fine și alți poluanți asociate cu trafic intens sau industrie pot declanșa inflamații sistemice și stres oxidativ, ambele având un impact direct asupra sistemului vascular și, în final, asupra creierului. Astfel, există o legătură strânsă între poluarea aerului și afecțiuni neurologice, inclusiv accidente vasculare cerebrale și tulburări cognitive.

Populațiile cu resurse limitate sunt mai expuse acestor riscuri, având un acces redus la asistență medicală și locuind frecvent în zone cu infrastructură precară. Pe fondul schimbărilor climatice, aceste inegalități socioeconomice pot amplifica vulnerabilitatea persoanelor ce suferă de epilepsie sau alte boli neurologice, agravându-se atât prin lipsa unor medii adecvate de termoreglare, cât și prin insuficiența măsurilor de prevenție.

Autorii propun o abordare interdisciplinară pentru a înțelege relația dintre schimbările climatice și sănătatea neurologică. În cadrul analizei, s-au integrat date din epidemiologie, științele mediului și neuroștiințe, pentru a evidenția cum stresul termic, poluarea și factorii sociali se acumulează în detrimentul sănătății creierului. Au fost examinate în mod deosebit trei domenii: somnul (al cărui deficit cronic poate agrava bolile neurologice), riscul de accident vascular cerebral (intensificat de temperaturile extreme și de poluare) și epilepsia (crescând riscul de crize la valori ridicate ale temperaturii).

Principalele concluzii atrag atenția asupra nevoii urgente de a extinde cercetarea privind sănătatea neurologică în contextul schimbărilor climatice. Autorii susțin dezvoltarea unor strategii de adaptare care să includă: îmbunătățirea infrastructurii medicale, consolidarea politicilor de sănătate publică și reducerea disparităților socioeconomice. În plus, eforturile de reducere a emisiilor de carbon și de combatere a poluării pot avea beneficii co-laterale pentru sănătatea neurologică, prin scăderea stresului termic și a nivelului de noxe din aer.

Mesajul central este clar: schimbările climatice nu doar afectează ecosistemele, ci pun și o presiune semnificativă asupra sănătății creierului. Intervențiile interdisciplinare, investițiile în sănătate publică și strategiile de atenuare a poluării pot contribui la protejarea populațiilor cele mai expuse și la reducerea poverii neurologice la nivel global.