Schimbările climatice cresc ratele bolilor renale și ale cancerelor urologice

Un recent articol de revizuire, publicat în Nature Reviews Urology, examinează impactul schimbărilor climatice antropogene asupra bolilor urologice și amprenta de carbon a tratamentelor urologice asupra mediului. Studiul își propune să educe și să informeze clinicienii, factorii de decizie politică și, în special, pacienții, despre modul în care schimbările climatice contribuie la riscurile pentru sănătatea urologică, incluzând atât condiții maligne, cât și benigne. De asemenea, revizuirea analizează cum dezastrele naturale provocate de schimbările climatice și procedurile medicale intensive în carbon agravează aceste provocări.

Context

Deja, întreruperile ale serviciilor de sănătate provocate de dezastrele naturale au un impact asupra ratelor de supraviețuire în cazul cancerelor, cercetările arătând că uraganele și fenomenele meteorologice extreme întârzie tratamentele esențiale precum chimioterapia și radioterapia, ceea ce duce la rezultate negative pentru pacienți.

Impactul schimbărilor climatice antropogene asupra sănătății umane, deși greu de măsurat cu precizie, nu poate fi subestimat. Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază că schimbările climatice provocate de om reprezintă una dintre cele mai grave amenințări pentru sănătatea și bunăstarea umană.

Deși există mai multe studii epidemiologice care stabilesc impactul schimbărilor climatice asupra rezultatelor clinice, mulți clinicieni și pacienți nu sunt conștienți de implicațiile acestor procese. De asemenea, dezastrele naturale asociate schimbărilor climatice (precum inundațiile și secetele) pot perturba sistemele de sănătate, amplificând amenințările la adresa pacienților care au nevoie de îngrijire urgentă sau de rutină.

Bolile urologice, care afectează tractul urinar, rinichii și organele reproductive, sunt deosebit de sensibile la influențele schimbărilor climatice. Acestea includ cancere (precum cancerul de prostată), care au asociații indirecte cunoscute cu schimbările climatice, și condiții benigne precum pietrele la rinichi, infecțiile și problemele de fertilitate, multe dintre acestea fiind legate de creșterea temperaturilor globale, poluarea și schimbarea distribuției patogenilor.

Revizuirea introduce un cadru în trei etape pentru a explica legăturile dintre schimbările climatice și bolile urologice:

• Efecte de prim ordin: Efecte directe, cum ar fi deshidratarea provocată de căldură, care crește riscul de pietre la rinichi și boli renale.
• Efecte de al doilea ordin: Expunerea la poluanți, contaminarea aerului și apă potabilă carcinogenă.
• Efecte de al treilea ordin: Perturbarea accesului la servicii de sănătate din cauza dezastrelor climatice, daunele aduse infrastructurii și lipsa de furnituri medicale.

Impactul schimbărilor climatice

Creșterea temperaturilor globale modifică distribuția patogenilor care transmit boli, sporind prevalența infecțiilor transmise prin vectori, cum ar fi Schistosoma haematobium, care este o cauză majoră de cancer vezical în anumite părți ale Africii.

Revizuirea abordează lacunele de cunoștințe dintre factorii de decizie politică, clinicieni și pacienți, utilizând concepte de sănătate planetară pentru a elucida căile prin care activitățile antropogene conduc la schimbările climatice și, la rândul lor, la efecte adverse asupra sănătății urologice. De asemenea, revizuirea explorează cercetările epidemiologice privind bolile urologice legate de schimbările climatice, atât maligne (cancere), cât și benigne.

Revizuirea subliniază, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra livrării serviciilor de sănătate și dezvăluie cercul vicios dintre intervențiile urologice care consumă resurse (precum chirurgia robotică, dializa și imagistica de înaltă frecvență) și accelerarea schimbărilor climatice. Se estimează că sistemul de sănătate din SUA contribuie anual cu 533 de milioane de tone de CO₂, iar urologia este un contributor major din cauza procedurilor chirurgicale frecvente și a intervențiilor de înaltă tehnologie.

Bolile urologice și schimbările climatice

Poluanții atmosferici din emisiile industriale și incendiile de vegetație sunt legați de riscurile crescute de cancer vezical, renal și de prostată, studiile arătând că expunerea profesională la fumul de incendiu crește semnificativ ratele de cancer ale pompierilor.

Bolile urologice legate de schimbările climatice includ atât cancere maligne (precum cancerul de prostată, rinichi și vezică), cât și condiții benigne (precum boli renale, urolitiaza, infecțiile patologice și problemele de fertilitate). Expunerile modificate ale mediului, în special poluarea aerului, contaminarea apei potabile (de exemplu, contaminarea cu arsenic) și incendiile de vegetație, au fost extins studiate și legate de cancerul vezical și renal.

În plus, studiile arată că încălzirea extremă a temperaturilor a fost asociată cu creșterea ratelor de boli renale și infecții ale tractului urinar, iar studiile arată o creștere cu 13% a incidenței bolii renale cronice (BRC) pentru fiecare creștere de 10 µg/m³ în poluarea aerului cu particule fine.

Schimbările climatice și serviciile de sănătate

Schimbările climatice au dus la creșteri semnificative ale dezastrelor naturale (precum uraganele, cutremurele, alunecările de teren), care criptează serviciile de sănătate, lăsând pacienții izolați. În unele cazuri, lipsa accesului la facilități de sănătate poate fi potențial letală.

Cercetările privind perturbațiile serviciilor de îngrijire oncologică cauzate de schimbările climatice arată că uraganele și alte evenimente extreme duc la întârzieri în tratamentele pentru cancer, lipsa medicamentelor și creșterea mortalității.

Următorii pași și concluzii

Telemedicina și reducerea procedurilor diagnostice de valoare scăzută ar putea reduce emisiile din sistemele de sănătate, făcând îngrijirea urologică mai sustenabilă și îmbunătățind accesul la tratamente specializate pentru populațiile izolate sau defavorizate.

Un număr tot mai mare de cercetări epidemiologice explorează riscurile diferențiale ale schimbărilor climatice asupra sănătății urologice. Clinicienii și pacienții pot folosi aceste date pentru a lua decizii informate privind sănătatea, cum ar fi reducerea consumului de carne roșie (legat de riscul de cancer renal), creșterea consumului de alimente pe bază de plante și alegerea transportului activ către clinici, acolo unde este posibil.

Factorii de decizie politică pot folosi aceste cercetări pentru a implementa sisteme de avertizare timpurie pentru pacienții vulnerabili, pentru a impune politici de reducere a emisiilor și pentru a promova practici sustenabile în spitale pentru a atenua povara asupra mediului generată de îngrijirea sănătății.

Revizuirea subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare privind infrastructura sanitară rezilientă la schimbările climatice, practici medicale sustenabile și intervenții proactive pentru a reduce povara bolilor urologice cauzate de schimbările climatice în următoarele decenii.