Semnele vitale

Semnele vitale

©

Autor:

Semnele vitale

Semnele vitale reprezintă măsurătorile luate pentru a verifica funcțiile de bază ale corpului. Acestea sunt următoarele:

  • Temperatura corpului
  • Pulsul
  • Rata respiratorie
  • Tensiunea arterială (presiunea arterială)


Detectarea rapidă a modificării semnelor vitale este esenÈ›ială în cazul oricărui pacient, fie acasă, fie în spital. De exemplu, unul din criteriile alarmante la pacienÈ›ii internaÈ›i este rata respiratorie, care dacă depășeÈ™te 35 de respiraÈ›ii/ minut este asociată cu un eveniment amenințător de viață. (1,2,3)

Temperatura corpului

Temperatura corpului se regăsește printre semnele vitale reglate de hipotalamus, o zonă din creier care produce hormoni ce controlează mai multe funcții vitale ale corpului.

Valori normale ale temperaturii: între 36,1°C È™i 37,5°C. O valoare mai mare de 37,5°C se numeÈ™te febră, iar o valoare mai mică de 36°C este hipotermie.

Temperatura variază de la persoană la persoană în funcÈ›ie de vârstă, sex, activitate È™i perioadă a zilei. Este non-lineară È™i afectată de mai multe variabile din surse interne È™i externe. Persoanele tinere pot înregistra o variaÈ›ie mai mare a temperaturii față de vârstnici.

Poate fi măsurată în mai multe feluri, cu ajutorul unui termometru:

  • Temperatura orală – una din cele mai comune modalități de termometrizare deoarece este convenabilă È™i de încredere. Se poate determina folosind termometrul din sticlă sau cel digital, plasându-se vârful său sub limbă È™i închizând gura;
  • Temperatura axilară – altă metodă convenabilă care constă în plasarea termometrului la nivelul subraÈ›ului (axilei), cu braÈ›ul lipit de corp;
  • Temperatura timpanică – este temperatura reflectată de timpan ce se înregistrează cu ajutorul unui termometru special introdus în canalul auditiv extern;
  • Temperatura rectală – se măsoară folosind un termometru de sticlă sau digital introdus în canalul anal după aplicarea de lubrifiant. DeÈ™i este o metodă neconvenabilă, este o sursă de foarte mare încredere È™i este considerată standardul de aur pentru măsurarea temperaturii;
  • Temperatura pielii – se pot obÈ›ine valori rapide folosind un termometru cu infraroÈ™u. (1,2,4,5,6)


Programări cabinete medicale, clinici Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Pulsul

Dintre semnele vitale, pulsul este o măsurătoare care arată de câte ori bate inima pe minut. Cu fiecare bătaie, inima trimite o cantitate de sânge prin artere, care se destind, acest fapt putând fi palpabil È™i oferă informaÈ›ii legate de activitatea cardiacă.

În mod normal, la adulÈ›i, rata pulsului este între 60 È™i 100 de bătăi/ minut. Valorile mai mari de 100 de bătăi/ minut definesc tahicardia, iar cele mai mici de 60 de bătăi/ minut – bradicardia.

Rata pulsului este influențată de factori externi și interni, precum temperatura. De exemplu, atleții pot avea o rată de 40 de bătăi/ minut fără să aibă probleme. O rată mai mare de 100 de bătăi/ minut poate fi cauzată de stres, consum crescut de cafeină sau băuturi alcoolice și poate apărea ca efect advers al unor medicamente.

Pulsul poate fi măsurat în zonele unde o arteră este poziÈ›ionată mai aproape de piele:

  • În partea superioară a corpului, pulsurile periferice palpabile sunt pulsul radial, pulsul ulnar È™i pulsul brahial.
  • În partea inferioară a corpului, pulsurile periferice palpabile sunt pulsul arterei tibiale posterioare, pulsul arterei dorsale a piciorului È™i pulsul femural;
  • De multe ori se măsoară È™i pulsul carotidian, la nivelul gâtului.


Pentru majoritatea persoanelor, cel mai uÈ™or este de măsurat pulsul radial, de la nivelul încheieturii mâinii. Folosind degetele arătător È™i mijlociu se aplică presiune la nivelul feÈ›ei interne a încheieturii mâinii opuse, sub baza degetului mare.

Pentru măsurarea pulsului carotidian se pun cele două degete la nivelul gâtului, lângă proeminenÈ›a laringeală (mărul lui Adam). Acest puls trebuie măsurat stând jos deoarece presiunea externă la acest nivel poate produce la unele persoane bradicardie È™i ameÈ›eală.

După localizarea unui puls se numără câte bătăi se simt în 60 de secunde sau numărul de bătăi apărute în 30 de secunde, înmulÈ›it cu 2. Astfel se obÈ›ine valoarea ratei pulsului în bătăi pe minut.

Semnificațiile rezultatelor anormale:

  • Un puls neregulat poate sugera o aritmie (fibrilaÈ›ie atrială, flutter atrial);
  • Un puls slab, de amplitudine mică poate, fi cauzat de perfuzia neadecvată a È›esuturilor (cum se întâmplă, de exemplu, în cazul complicaÈ›iilor vasculare date de diabet) sau de o îngustare la nivelul arterelor (ateroscleroze);
  • Un puls puternic, de o amplitudine foarte mare, poate indica probleme la nivelul valvelor inimii (regurgitare aortică) sau în structura muÈ™chiului inimii (cardiomiopatie hipertrofică obstructivă) (1,2,7,8)


Rata respiratorie

Rata respiratorie reprezintă numărul de respiraÈ›ii pe minut. Valorile normale sunt între 12 È™i 20 de respiraÈ›ii/ minut la majoritatea adulÈ›ilor. AlÈ›i parametri relevanÈ›i ce oferă mai multe informaÈ›ii despre respiraÈ›ie sunt profunzimea È™i tiparul respiraÈ›iilor.

O rată ce depășește 20 de respirații/ minut se numește tahipnee, iar una ce numără sub 12 respirații/ minut se numește bradipnee.

Cauze normale (fiziologice) de tahipnee:

  • Efort fizic
  • EmoÈ›ii puternice
  • Sarcină


Cauze anormale (patologice) de tahipnee:


Tahipneea nu semnalează întotdeauna o boală gravă.

Cauze de bradipnee:

  • Înrăutățire a unor boli ce duc la insuficiență respiratorie
  • Tulburări metabolice
  • Consum de alcool, narcotice, benzodiazepine


Apneea este oprirea completă a circulaÈ›iei aerului către plămâni timp de cel puÈ›in 15 secunde. Apare ca urmare a stopului cardio-respirator, a obstrucÈ›iei căilor aeriene cu corpi străini, È™i a supradozelor cu anumite substanÈ›e. (1,2,9)

Tensiunea arterială

Tensiunea arterială este forÈ›a cu care sângele împinge peretele arterelor în timpul contracÈ›iei È™i, respectiv, relaxării inimii. Valoarea mai mare, presiunea sistolică, se decelează când inima pompează sânge, iar valoarea mai mică, presiunea diastolică, atunci când se relaxează. Se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg). Tensiunea arterială este unul din semnele vitale ce reprezintă condiÈ›iile hemodinamice ale unui pacient.

  • Valori optime: tensiunea sistolică mai mică de 120 mmHg È™i cea diastolică mai mică decât 80 mmHg;
  • Valori normale: tensiunea sistolică între 120 È™i 129 mmHg, iar cea diastolică între 80 È™i 84 mmHg;
  • Valori crescute (tensiune arterială normal înaltă): tensiunea sistolică între 130 È™i 139 mmHg È™i/sau cea diastolică între 85 È™i 89 mmHg;
  • Gradul 1 de hipertensiune (tensiune arterială crescută): tensiunea sistolică între 140 È™i 159 mmHg È™i/sau cea diastolică între 90 È™i 99 mmHg;
  • Gradul 2 de hipertensiune: tensiunea sistolică între 160 È™i 179 mmHg È™i/sau cea diastolică între 100 È™i 109 mmHg;
  • Gradul 3 de hipertensiune: tensiunea sistolică peste 180 mmHg È™i/sau cea diastolică peste 110 mmHg.


Pentru persoanele cu hipertensiune arterială este recomandată măsurarea tensiunii acasă, în fiecare zi. Acest lucru ajută doctorul să monitorizeze eficienÈ›a tratamentului.

Tensiunea se măsoară la cel puÈ›in o oră de la consumul de cafea È™i la cel puÈ›in 15 minute după utilizarea vreunui produs cu nicotină. De asemenea o vezică urinară plină creÈ™te tensiunea arteriala cu aproximativ 10 mm Hg. Este recomandat ca persoana să fie aÈ™ezată 5 minute înaintea începerii măsurării, iar braÈ›ul pe care se pune manÈ™eta trebuie să fie pe un suport È™i nu mai jos de nivelul inimii. (1,2,10)


Data actualizare: 08-08-2023 | creare: 08-08-2023 | Vizite: 5493
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum