Simulator avansat dezvăluie dificultăți de condus ascunse în boala Parkinson, evidențiind necesitatea unor evaluări mai realiste ale aptitudinii rutiere

Simulator avansat dezvăluie dificultăți de condus ascunse în boala Parkinson, evidențiind necesitatea unor evaluări mai realiste ale aptitudinii rutiere

©

Autor:

Simulator avansat dezvăluie dificultăți de condus ascunse în boala Parkinson, evidențiind necesitatea unor evaluări mai realiste ale aptitudinii rutiere

Un studiu realizat la o echipă multidisciplinară de cercetare din Europa È™i publicat în Scientific Reports la data de 9 decembrie 2025 a analizat modul în care simulatoarele avansate de conducere pot detecta dificultăți timpurii de condus la persoanele care trăiesc cu boala Parkinson fără demență. Cercetarea arată că simularea oferă informaÈ›ii pe care testele neuropsihologice obiÈ™nuite nu reuÈ™esc să le surprindă.
Conducerea este o activitate complexă, bazată pe integrarea rapidă a proceselor cognitive, perceptive È™i motorii. Stabilitatea atenÈ›iei, controlul executiv, procesarea spaÈ›ială, gestionarea riscului È™i reacÈ›ia adecvată la schimbările de trafic se combină pentru a susÈ›ine siguranÈ›a rutieră. În sistemele de evaluare a aptitudinii de conducere, testele standardizate se concentrează adesea pe acuitate vizuală, coordonare, timp de reacÈ›ie È™i atenÈ›ie. TotuÈ™i, aceste instrumente nu surprind întotdeauna abilitățile cognitive de ordin superior necesare pentru o conducere sigură.

În boala Parkinson, marcată de pierderea funcÈ›iei dopaminergice, simptomele motorii se combină cu dificultăți cognitive subtile, precum disfuncÈ›ia executivă, atenÈ›ia scăzută È™i memoria de lucru redusă. Aceste deficite influenÈ›ează conducerea, încetinind reacÈ›iile, afectând acurateÈ›ea în sarcinile multitasking È™i limitând capacitatea de planificare È™i adaptare. Astfel, persoanele cu boală Parkinson pot avea dificultăți în situaÈ›ii neprevăzute din trafic sau în medii complexe.

Evaluările tradiționale de conducere folosesc sarcini simplificate vizuomotorii și de reacție, cu validitate ecologică scăzută. Avansul tehnologic a deschis calea pentru utilizarea simulatoarelor de conducere ca instrumente capabile să surprindă comportamente mai fine, relevante pentru condusul real.

Despre studiu

Studiul a avut un design transversal È™i a comparat È™apte È™oferi diagnosticaÈ›i cu boala Parkinson cu È™apte È™oferi sănătoÈ™i, potriviÈ›i ca vârstă È™i sex. ToÈ›i participanÈ›ii aveau sub 75 de ani, deÈ›ineau permis valid È™i aveau experiență de conducere regulată. Persoanele cu boală Parkinson îndeplineau criterii suplimentare: tratament stabil de minimum 30 de zile, boală în stadiu uÈ™or–moderat, fără deficite vizuo-perceptive È™i cogniÈ›ie globală păstrată.

Fiecare participant a realizat o sesiune unică de 120 de minute, care a inclus:

  • o baterie neuropsihologică pentru evaluarea vitezei de procesare, atenÈ›iei susÈ›inute, controlului inhibitor, deciziei È™i explorării vizuale;
  • o serie de experimente într-un simulator de conducere high-fidelity, cu trei ecrane, pedale cu rezistență realistă È™i volan cu feedback de forță.


Simulările au inclus cinci scenarii distincte, axate pe:

  • timp de reacÈ›ie;
  • menÈ›inerea benzii;
  • precizia virajelor;
  • controlul direcÈ›iei;
  • comportamentul de urmărire a unui vehicul.


Fiecare experiment a generat indicatori cuantitativi, precum deviația față de centrul benzii, timpi de reacție și variații de viteză. Analizele statistice au inclus teste t și Wilcoxon, modele ANCOVA pentru separarea componentelor cognitive de cele motorii, modele liniare mixte pentru măsurători repetate și analize de corelație cu severitatea clinică.

Rezultate

Testele cognitive standard detectează diferențe minime

În majoritatea probelor neuropsihologice, participanÈ›ii cu boală Parkinson au avut rezultate similare cu cei sănătoÈ™i. Singura diferență semnificativă a apărut în proba de căutare de simboluri, unde persoanele cu boală Parkinson au prezentat o viteză de procesare mai redusă. Sarcinile de timp de reacÈ›ie au arătat o diferență modestă într-o singură probă, atribuită procesării perceptive mai lente È™i vigilenÈ›ei susÈ›inute diminuate.

Simulatorul dezvăluie deficite subtile și relevante pentru condus

Simulările au expus diferenÈ›e consistente între cele două grupuri, chiar dacă dimensiunea mică a eÈ™antionului a limitat semnificaÈ›ia statistică:

  • timp de reacÈ›ie mai lent în cel puÈ›in un experiment pentru participanÈ›ii cu boală Parkinson;
  • tendinÈ›a de a menÈ›ine viteze diferite față de participanÈ›ii sănătoÈ™i;
  • dificultăți marcate în menÈ›inerea benzii, cu perioade mai scurte petrecute în interiorul benzii È™i deviaÈ›ii mai mari față de centru.


Aceste deficite s-au corelat puternic cu:

  • durata mai lungă a bolii,
  • doza mai mare de levodopa,
  • stadiul mai avansat al bolii,
  • scorurile mai slabe la sarcinile de reacÈ›ie, în special în condiÈ›ii de condus în marÈ™arier.


Simulările au evidenÈ›iat o sensibilitate mai mare în detectarea deficitelor vizuospatiale È™i a atenÈ›iei sustenute, adesea ratate de testele neuropsihologice clasice.

Implicații pentru evaluarea timpurie a capacității de conducere

Rezultatele arată că persoane cu boală Parkinson, chiar fără demență È™i cu performanÈ›e cognitive relativ bune, pot experimenta dificultăți de condus cu impact major în situaÈ›iile reale. OpÈ›iunile tradiÈ›ionale de evaluare pot trece cu vederea aceste deficite, deoarece nu surprind provocările integrate ale condusului.

Simulările au fost concepute pentru a reproduce situaÈ›ii care, în practica clinică, sunt considerate dificile pentru persoanele cu boală Parkinson: menÈ›inerea benzii, virajele la stânga, manevrele complexe precum mersul în marÈ™arier. Astfel, simulatorul oferă o evaluare mai ecologică È™i mai aproape de realitatea rutieră.

DeÈ™i eÈ™antionul mic È™i exclusiv masculin limitează generalizarea datelor, iar simulatorul nu poate reproduce complet mediul rutier, studiul demonstrează valoarea utilizării simulatoarelor în evaluarea timpurie a aptitudinilor de conducere la boala Parkinson.

În ansamblu, rezultatele sugerează că simulatoarele imersive, adaptate profilului bolii Parkinson, pot detecta deficite reale înainte ca acestea să devină evidente clinic, oferind un instrument cu potenÈ›ial important pentru evaluarea siguranÈ›ei la volan.


Data actualizare: 11-12-2025 | creare: 11-12-2025 | Vizite: 105
Bibliografie
Cerezo-Zarzuelo, A., Sánchez-Cuesta, F.J., Trigo, C., Rocon, E., Villagra, J., Medina-Lee, J.F., Trentin, V., Romero, J.P. (2025). Cognitive alterations related to driving performance in Parkinson’s disease detected by a driving simulator. Scientific Reports. DOI: 10.1038/s41598-025-31585-y, https://www.nature.com/articles/s41598-025-31585-y

Image by prostooleh on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Telemedicina - eficientă pentru monitorizarea pacienÈ›ilor cu Parkinson
  • Testul de desen care poate indica primele semne ale bolii Parkinson
  • Potrivit cercetărilor, boala Parkinson va căpăta amploarea unei pandemii
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum