Somnul adolescenților, un predictor esențial al sănătății cardiovasculare la vârsta adultă tânără

Un nou studiu prezentat la SLEEP 2025, congresul anual al Societății Americane de Medicină a Somnului, sugerează că modelele de somn ale adolescenților la vârsta de 15 ani pot influența direct sănătatea cardiovasculară la vârsta de 22 de ani. Mai exact, o igienă a somnului caracterizată prin ora de culcare mai devreme, eficiență mai mare a somnului și variabilitate redusă a duratei și momentului adormirii s-a corelat cu o sănătate cardiovasculară mai bună, măsurată printr-un scor compozit validat.

În ultimele decenii, relația dintre durata somnului insuficient la vârsta adultă și riscul crescut de boli cardiovasculare a fost bine documentată. Totuși, impactul pe termen lung al somnului în adolescență asupra sănătății inimii în tinerețea adultă rămâne mai puțin înțeles, în special în contextul măsurătorilor obiective precum actigrafia.

De asemenea, definiția unei „sănătăți bune a somnului” a evoluat, incluzând nu doar durata, ci și sincronizarea, calitatea, regularitatea și absența tulburărilor de somn. Recomandările actuale sugerează că adolescenții între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă între 8 și 10 ore pe noapte, însă acest studiu aduce nuanțe importante privind dimensiunile calitative și ritmice ale somnului, care par să conteze mai mult decât durata totală.

Despre studiu

Design și metodologie

Populație: 307 adolescenți din SUA (57% fete), incluși în sub-studii longitudinale ale cohortelor Future of Families and Child Wellbeing.

Evaluare somn la 15 ani: Măsurători obiective prin actigrafie la încheietura mâinii, timp de aproximativ o săptămână.

Evaluare sănătate cardiovasculară la 22 de ani: Scor compozit derivat din 7 factori non-somn incluși în „Life’s Essential 8” al Asociației Americane a Inimii:

• Alimentație
• Activitate fizică
• Expunere la nicotină
• Indice de masă corporală
• Profil lipidic
• Glicemie
• Tensiune arterială

Scorul general a fost calculat pe o scală de la 0 (sănătate precară) la 100 (sănătate ideală). Modelele de regresie liniară au fost utilizate pentru a examina dacă diverse caracteristici ale somnului la 15 ani prezic scorul cardiovascular la 22 de ani, ajustând pentru factori de confuzie precum statutul socio-demografic, alimentația, activitatea fizică și IMC-ul auto-raportat la adolescență.

Rezultate

Principalele constatări

1. Timpul de adormire și de trezire mai devreme la 15 ani s-a asociat cu un scor cardiovascular mai ridicat la 22 de ani:

• Ora de adormire: coeficient β = –0,12; p = 0,023
• Ora de trezire: coeficient β = –0,12; p = 0,015

2. Eficiența somnului (proporția timpului în pat petrecut dormind) a prezis pozitiv sănătatea cardiovasculară:

• coeficient β = +0,14; p = 0,008

3. Variabilitatea redusă în:

• durata totală a somnului: coeficient β = –0,11; p = 0,042
• ora de adormire: coeficient β = –0,11; p = 0,035

4. Variabilitatea în eficiența somnului a avut o tendință semnificativă marginală (p = 0,057) în predicția unui scor cardiovascular mai bun.

5. Durata medie totală a somnului (atât în formă liniară, cât și pătratică) nu a prezis semnificativ scorul cardiovascular viitor (p ≥ 0,10).

Interpretare și implicații

Importanța calității și consistenței somnului

Acest studiu contestă ideea că doar durata totală a somnului este esențială pentru sănătatea inimii. De fapt, timingul, eficiența și regularitatea par a avea un impact mai semnificativ. Astfel, un somn devreme, profund și consecvent în adolescență ar putea fi un factor protector împotriva bolilor cardiovasculare în anii tineri ai maturității.

Aceste rezultate sugerează că intervențiile pentru promovarea sănătății cardiovasculare ar trebui să înceapă încă din adolescență, vizând mai multe dimensiuni ale somnului:

• Stabilirea unui ritm circadian constant (culcat și trezit la ore regulate)
• Evitarea fragmentării somnului
• Promovarea unui mediu propice somnului de calitate

Relevanță pentru politici și educație în sănătate

Școlile, părinții și sistemele de sănătate publică ar putea juca un rol activ în modelarea comportamentelor de somn la adolescenți, prin:

• Educație despre igiena somnului
• Limitarea utilizării dispozitivelor electronice seara
• Politici privind ora de început a cursurilor școlare

Concluzii

Acest studiu aduce o contribuție valoroasă în înțelegerea legăturii dintre somnul adolescenților și sănătatea inimii la vârsta adultă tânără. Conform datelor, nu cât dormi contează cel mai mult, ci cum și când dormi. Într-o societate în care obiceiurile de somn ale adolescenților sunt profund afectate de tehnologie, presiuni academice și stiluri de viață haotice, aceste descoperiri subliniază necesitatea unei abordări multidimensionale a sănătății somnului ca strategie de prevenție cardiovasculară.