Sotagliflozinul ar putea fi utilizat pentru a reduce riscul de evenimente cardiovasculare mortale

Un nou studiu internațional indică faptul că sotagliflozin - un inhibitor SGLT care blochează în mod distinct atât proteinele SGLT1, cât și SGLT2 - poate reduce semnificativ riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral la pacienți cu diabet zaharat de tip 2, boală cronică de rinichi și factori de risc cardiovascular suplimentari. Spre deosebire de alți inhibitori SGLT2, sotagliflozin acționează și asupra receptorilor SGLT1, găsiți în rinichi, tractul gastrointestinal, inimă și creier.
Această descoperire este deosebit de valoroasă deoarece mecanismul dublu (SGLT1/SGLT2) nu doar scade glicemia și previne agravarea insuficienței cardiace și renale, ci oferă și protecție împotriva unor evenimente ischemice majore, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. ezultatele reprezintă prima demonstrare clară că un inhibitor SGLT poate avea efecte benefice asupra acestor evenimente cardiovasculare, și nu doar asupra insuficienței cardiace, așa cum se raportase anterior cu alte medicamente din aceeași clasă.

Desfășurarea studiului SCORED

• Studiul a implicat 10.584 de participanți cu diabet zaharat de tip 2, boală cronică de rinichi (funcție renală între 25-60 mL/min/1,73m²) și factori suplimentari de risc cardiovascular.  
• Participanții au fost randomizați pentru a primi fie sotagliflozin (în doză inițială de 200 mg pe zi, crescută la 400 mg dacă era tolerată), fie un placebo, și au fost urmăriți, în medie, timp de 16 luni.  
• Obiectivul principal a fost să se evalueze dacă tratamentul cu sotagliflozin reduce riscul de evenimente cardiovasculare majore (MACE) definite ca deces de cauză cardiovasculară, infarct miocardic neletal și accident vascular cerebral neletal.  

Rezultate esențiale

Reducerea MACE

Sotagliflozin a scăzut rata evenimentelor cardiovasculare (MACE total) cu aproximativ 23% față de placebo, ceea ce indică o protecție semnificativă pentru această populație de pacienți cu risc înalt.  

Efect asupra infarctului și AVC

• Incidența infarctelor miocardice s-a redus cu 32% față de grupul placebo.  
• Incidența accidentelor vasculare cerebrale s-a redus cu 34%.  

Astfel de beneficii ischemice nu au fost anterior demonstrate la inhibitori SGLT2 convenționali.  

Subgrupuri

Efectul favorabil asupra MACE a fost constat în mod consistent pe întregul eșantion, indiferent de factori precum vârsta, sexul, regiunea geografică, funcția renală de bază sau prezența insuficienței cardiace.  

Siguranță și tolerabilitate

Studiul a fost întrerupt prematur din motive de finanțare, dar rezultatele obținute oferă o bază solidă pentru a considera sotagliflozin drept o opțiune terapeutică relevantă, care îmbină protecția rinichiului cu protecția cardiovasculară.

Mecanismul dual SGLT1/SGLT2

• SGLT2 este prezent majoritar în rinichi, participând la reabsorbția glucozei. O blocare intensă a acestui transportor ajută la eliminarea excesului de glucoză prin urină, aducând beneficii bine documentate în diabet, insuficiență cardiacă și boală renală.  
• SGLT1, în schimb, este localizat în mai multe țesuturi (inclusiv la nivelul intestinului și al miocardului) și reglează, printre altele, absorbția glucozei din tractul gastrointestinal. Inhibarea sa oferă o scădere suplimentară a glucozei postprandiale și ar putea influența direct procesele inflamatorii, ischemice și metabolice din inimă și creier.

Semnificații clinice și viitorul utilizării sotagliflozin

• Rezultatele sprijină extinderea utilizării sotagliflozin în rândul pacienților cu diabet de tip 2, boală cronică de rinichi și risc cardiovascular, nu doar pentru a preveni progresia insuficienței cardiace sau deteriorarea funcției renale, ci și pentru a reduce incidența infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral.  
• Potrivit autorilor, medicamentul a fost recent aprobat de FDA în SUA pentru prevenirea decesului de cauză cardiovasculară, spitalizările din cauza insuficienței cardiace și vizitele urgente la spital la pacienții care suferă fie de insuficiență cardiacă, fie de diabet tip 2 combinat cu boală renală și factori de risc cardiovascular. Noile date ar putea impulsiona o utilizare mai largă a sotagliflozin și în alte regiuni, ca medicație de prim-plan în prevenirea evenimentelor cardiovasculare fatale și non-fatale.  

Concluzie

Studiul SCORED demonstrează că blocarea dublă a receptorilor SGLT1 și SGLT2 prin sotagliflozin duce la beneficii cardiovasculare care merg dincolo de protecția împotriva insuficienței cardiace și progresiei bolii renale. Această clasă terapeutică extinsă, SGLT1/2, se profilează drept un pas înainte în controlul global al riscurilor la pacienții cu diabet, boală renală și susceptibilitate mare la evenimente cardiovasculare ischemice. Rezultatele deschid calea pentru studii suplimentare care să evalueze pe deplin mecanismul dual și implicațiile sale în practica clinică de zi cu zi.