Personalitățile narcisiste și eficiența psihoterapiei (studiu)
©
Autor: Airinei Camelia

Studiul a evaluat nivelul de narcisism și simptomele depresive ale participanților înainte și după tratament, folosind două metode diferite de psihoterapie: terapia comportamental-cognitivă (CBT) și terapia psihanalitic-interacțională. A fost observat că un grad ridicat de rivalitate narcisistică este asociat cu simptome mai severe de depresie înainte de începerea terapiei, în ambele grupuri. În contrast, nevoia de a fi admirat a fost corelată cu un grad mai scăzut de severitate a depresiei.
Maike Richter, primul autor al studiului, a subliniat că în grupul de pacienți tratați cu CBT, trăsăturile narcisistice au fost asociate cu un răspuns mai slab la tratament. Acest lucru a fost valabil chiar și atunci când nu era dezvoltată pe deplin o tulburare de personalitate narcisistică. În special, dimensiunea rivalității a avut un impact negativ.
Pe de altă parte, în cazul terapiei psihanalitic-interacționale, nu s-au constatat efecte adverse ale narcisismului asupra răspunsului la tratament. Cercetătorii presupun că această diferență se datorează modurilor interpersonale de comportament între pacient și terapeut. Profesorul Nils Opel a susținut această ipoteză, indicând că efectele negative ale narcisismului sunt bazate pe o relație terapeutică mai slabă.
În concluzie, autorii consideră că aceste descoperiri reprezintă o contribuție importantă la înțelegerea caracteristicilor narcisistice și la includerea lor în terapia tulburărilor mentale în general. Se recomandă ca terapeuții să evalueze cu atenție tendințele narcisistice ale pacienților și să acorde o atenție specială relației terapeutice.
sursa: The Lancet Psychiatry
foto: Narcis s-a îndrăgostit de propria imagine oglindită (Caravaggio, sec. XVI). Galleria Nazionale d'Arte Antica
Data actualizare: 18-10-2023 | creare: 18-10-2023 | Vizite: 743
Bibliografie
Maike Richter et al, Narcissistic dimensions and depressive symptoms in patients across mental disorders in cognitive behavioural therapy and in psychoanalytic interactional therapy in Germany: a prospective cohort study, The Lancet Psychiatry (2023). DOI: 10.1016/S2215-0366(23)00293-6 ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Schizofrenia și interacțiunea dintre gene și mediu - Povestea personală și contribuția științifică a profesoarei Consuelo Walss-Bass
- Tinerii cu afecțiuni hepatice prezintă un risc mai ridicat de depresie și anxietate
- Tulburările psihiatrice nu cresc riscul de boală Alzheimer
- Copiii care se simt singuri la 12 ani vor avea dificultăți cu obținerea unui loc de muncă la maturitate
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Va rog am nevoie de o parere avizata - tulburari de comportament
- Sotul meu e tot timpul nervos, vulcanic, posesiv, narcisist..
- Psihologia ajuta sau este inutila? Poate mintea sa se vindece singura?
- Recomandare un pshihoterapeut specializat in problemele cuplului
- Oare sa merg la psiholog?
- Anxietate severa.Chiar funcționează Terapia cognitiv comportamentala pentru anxietate??
- Cat mai costa o ședință la un psiholog in general?