Strategie inovatoare pentru depistarea cancerului de col uterin, cu potențial de a salva vieți

Un nou studiu realizat de Anima Nivsarkar, doctorand în marketing la Texas McCombs School of Business, în colaborare cu cercetători din India și SUA, a investigat un factor cu potențial puternic de a crește rata de screening pentru depistarea cancerului de col uterin: încrederea în sursa mesajului. Cercetarea a fost inițiată ca răspuns la solicitarea unui furnizor de servicii de sănătate primară din India de a îmbunătăți participarea femeilor la screeningul pentru cancer de col uterin.
Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei la nivel mondial, cu 660.000 de cazuri noi și 350.000 de decese înregistrate în anul 2022, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Screeningul și detectarea precoce, urmate de tratament adecvat, pot crește semnificativ șansele de supraviețuire. Totuși, în țările cu venituri mici și medii, accesul redus la screening determină rate disproporționat de mari de mortalitate.

Discuțiile cu ONG-uri locale au evidențiat obstacole sociale majore – inclusiv stigmatul și normele socioculturale care limitează accesul femeilor la îngrijirea sănătății reproductive, chiar și atunci când serviciile sunt disponibile.

Metodologie

Studiul s-a bazat pe trei experimente randomizate de teren, cu stimulente reale, pentru a evalua impactul mesajelor livrate de:

• medici (surse autoritare),
• egali (persoane asemănătoare cu publicul-țintă, considerate surse de încredere),
• comparativ cu materiale tipărite (infografice).

Mesajele au fost diferențiate și în funcție de tipul de apel:

• informativ – evidențiază riscurile de mortalitate asociate cu lipsa screeningului,
• „empowering” (care oferă încredere, sprijină autonomia) – abordează tabuuri culturale și încurajează asumarea responsabilității pentru sănătate.

Rezultate

Rezultatele au fost remarcabile, demonstrând că atât medicii, cât și egalii sunt semnificativ mai eficienți decât materialele tipărite în promovarea screeningului, dar cu diferențe notabile în funcție de tipul mesajului:

1. Creșterea participării prin mesaje de tip „empowering” livrate de egali

Când mesajele de tip empowering au fost transmise de persoane din comunitate, s-a înregistrat o creștere cu 36,5% a participării la screening. Această strategie ar putea duce, în India, la peste 21 de milioane de femei în plus care se supun screeningului pentru cancerul de col uterin.

2. Dispoziția de a plăti mai mult atunci când mesajul vine de la o sursă credibilă

Atât medicii cât și egalii au crescut disponibilitatea femeilor de a plăti pentru screening. Acest lucru ar putea permite clinicilor să ofere cu 21% mai multe examinări fără a crește costurile din fonduri externe.

3. Potențial de extindere a abordării

Chiar dacă studiul s-a concentrat pe screeningul cancerului de col uterin în India, cercetătorii subliniază că aceeași strategie ar putea fi aplicabilă în alte domenii medicale marcate de stigmat social – cum ar fi sănătatea mintală sau alte servicii de sănătate reproductivă în comunități conservatoare.

Implicarea cercetătorilor și impactul studiului

Proiectul a fost condus de Anima Nivsarkar în cadrul unei colaborări internaționale ce a inclus:

• Universitatea Texas din Austin,
• Indian Institute of Management Udaipur,
• Universitatea Georgia (SUA),
• Școala de Medicină Peninsula – grupul CIDER (Cornwall Intellectual Disability Equitable Research).

Dr. Amir Aly, lector în Inteligență Artificială și Robotică, implicat în proiect, a subliniat importanța suportului oferit de inteligența artificială și mesajele explicabile în procesul decizional clinic. De asemenea, profesorul Rohit Shankar a atras atenția asupra potențialului acestui tip de cercetare ca „accelerator al detecției timpurii și al preciziei diagnostice”.

Concluzii

Studiul demonstrează că încrederea în sursa mesajului și adecvarea culturală a apelului sunt factori critici în promovarea screeningului pentru cancerul de col uterin. Autorii recomandă ca campaniile de sănătate publică să depășească abordările tradiționale bazate pe infografice și să valorifice influența egalilor pentru a reduce barierele culturale. În contextul global al inegalităților în sănătate, aceste intervenții simple, cu costuri reduse, ar putea salva milioane de vieți.