Studiu: Aproape jumătate dintre utilizatorii toaletelor din spitale nu își spală mâinile

Un nou studiu realizat de Universitatea din Surrey, în parteneriat cu Spitalul Bispebjerg din Danemarca, a relevat o problemă serioasă de igienă în mediile spitalicești: aproape jumătate dintre persoanele care folosesc toaletele din spitale nu își spală mâinile ulterior, ceea ce ridică îngrijorări importante cu privire la conformitatea cu normele de igienă într-un mediu cu risc înalt.

Studiul de 19 săptămâni a instalat senzori pe țevi de toalete și chiuvete pentru a monitoriza discret comportamentele de spălare a mâinilor. Rezultatele au arătat că 43,7% dintre utilizatori nu și-au spălat mâinile după utilizarea toaletei, iar neconformitatea a atins 61,8% în anumite săptămâni.

În ciuda accentului pus pe igiena mâinilor în timpul pandemiei, constatările sugerează că spălarea regulată a mâinilor nu este încă o practică consistentă, chiar și în locuri unde curățenia este esențială pentru prevenirea răspândirii infecțiilor.

Dr. Pablo Pereira-Doel, autor principal al studiului și co-lider al Human Insight Lab la Școala de Business a Universității din Surrey, a declarat: „Oamenii ar putea presupune că spălarea mâinilor este o obișnuință acum – mai ales în spitale și post-Covid-19 – dar datele noastre arată o altă realitate. În mediile medicale, nerespectarea igienei mâinilor poate afecta direct siguranța pacientului. Avem nevoie de memento-uri bine sincronizate și campanii pentru a ajuta oamenii să revină la comportamentele corecte.”

Metodologia studiului

Studiul a folosit senzori avansați Aguardio pentru a măsura schimbările de temperatură din țevi, detectând fluxul de apă de la toalete și chiuvete. Dacă robinetele nu erau folosite în decurs de două minute înainte sau patru minute după o spălare a toaletei, evenimentul era înregistrat ca o nereușită în spălarea mâinilor.

Din 2.636 de spălări monitorizate în două toalete publice din spitale, 1.153 nu au fost urmate de spălarea mâinilor. Neconformitatea a fost mai mare la începutul și sfârșitul zilei, dar și în timpul meselor, indicând posibile momente pentru intervenții țintite, cum ar fi semne, mesaje sau strategii comportamentale de încurajare.

Sugestii pentru îmbunătățirea comportamentului

Profesorul Benjamin Gardner, coautor al studiului și lider al programului MSc în schimbarea comportamentală la Școala de Psihologie a Universității din Surrey, a subliniat: „Un punct forte al acestui studiu este faptul că folosim date precise obținute prin senzori, în loc să ne bazăm pe raportările subiective ale oamenilor despre spălarea mâinilor. Strategiile care cresc conștientizarea în momentele cheie din timpul vizitei la toaletă și mesaje ușor de înțeles despre cum să spălăm eficient – de exemplu, cântând de două ori Happy Birthday – pot ajuta oamenii să formeze obiceiuri de spălare a mâinilor care să rămână pe termen lung.”

Profesorul Carrie Newlands, lider al abilităților clinice la Școala de Medicină a Universității din Surrey, a adăugat: „Aceste rezultate sunt îngrijorătoare, dar nu surprinzătoare. Chiar și comportamente simple, cum ar fi spălarea mâinilor, pot suferi absențe fără întărire. În spitale, astfel de lacune pot avea consecințe grave – pentru pacienți și pentru întregul sistem sanitar. Este timpul să depășim posterele și stațiile de gel de mâini și să adoptăm strategii comportamentale mai eficiente.”

Concluzii

Studiul subliniază necesitatea unor strategii inovative și comportamentale pentru îmbunătățirea igienei mâinilor în spitale, locuri în care igiena este esențială pentru prevenirea răspândirii infecțiilor și protejarea pacienților. Implementarea unor campanii și intervenții targetate în momentele cheie ale vizitelor la toaletă ar putea contribui semnificativ la creșterea respectării igienei.