Spălatul pe mâini – o altă perspectivă asupra igienei și imunității

Cât de des și cât de bine ar trebui să ne spălăm pe mâini? Această temă de discuție reprezintă un motiv de dispută în rândul experților. Mulți alergologi afirmă că este vital pentru viitorul sănătății noastre și al copiilor noștri să reducem frecvența spălării mâinilor, pentru a permite expunerea la microbi „prietenoși”, în timp ce experții din domeniul bolilor infecțioase avertizează asupra pericolului toxiinfecțiilor alimentare și al transmiterii virusurilor.

În ultimele decenii, incidența alergiilor a crescut în mod constant, problemele cauzate de polen, acarieni și alergeni alimentari atingând proporții epidemice. Inițial, se recomanda pacienților să elimine sau să evite complet substanțele incriminate, însă această abordare nu a redus numărul de cazuri noi.

Ipoteza igienei

În urmă cu aproximativ 25 de ani, un studiu ^[1] a demonstrat că persoanele din mediul rural, care au crescut în familii cu venituri reduse, înconjurate de animale și murdărie, prezentau o rată mai scăzută a alergiilor. În schimb, copiii din familiile urbane, cu venituri mari, prezintă în mod constant o incidență crescută a afecțiunilor alergice.

Mecanismul introducerii timpurii a factorilor alergenici nu a fost încă demonstrat științific; în schimb, un studiu recent ^[2] a arătat că problema trebuie privită dintr-o altă perspectivă: funcționarea sistemului imunitar depinde în totalitate de microbiota intestinală, în special de cea de la nivelul colonului. Aceste microorganisme sunt esențiale pentru digerarea alimentelor și pentru producerea de vitamine și compuși chimici care reglează sistemul imunitar.

În țările dezvoltate, flora microbiană a fost perturbată de utilizarea excesivă a antibioticelor, de o dietă bazată pe alimente procesate și sterile, de un aport redus de fibre, de scăderea ratei de alăptare și de creșterea numărului de nașteri prin cezariană. Toți acești factori, alături de stilul de viață urban, au îndepărtat populația de contactul cu mediul natural, care include praf, animale și pământ.

Cât de periculoasă este murdăria?

Reducerea frecvenței spălatului pe mâini este cu siguranță periculoasă pentru persoanele vârstnice sau imunocompromise, precum și în perioadele epidemice sau în mediul spitalicesc. De asemenea, igiena mâinilor este extrem de importantă după utilizarea toaletei și pentru personalul din industria alimentară. Totuși, nu s-a demonstrat că infecțiile virale pot fi prevenite exclusiv prin spălarea sistematică a mâinilor.

Toxiinfecțiile alimentare apar mult mai frecvent și au cauze diverse. De exemplu, bacteria Campylobacter era un agent patogen rar întâlnit în trecut, însă în prezent este identificată frecvent în frigidere, provocând anual aproximativ 100 de decese și 300.000 de infecții grave. Anul trecut, un sondaj a relevat că 73% din carnea de pui din supermarketuri era contaminată cu Campylobacter ^[3], majoritatea tulpinilor fiind rezistente la anumite antibiotice.

Pentru a preveni infecția, este vitală educarea populației cu privire la igienă și la manipularea cărnii crude – înainte de prepararea termică, toate ustensilele și suprafețele care au intrat în contact cu carnea crudă trebuie spălate riguros cu apă caldă și detergent. Legumele prezintă un risc mai redus, cu excepția germenilor (lăstarilor), care sunt cultivați într-un mediu umed, extrem de propice proliferării bacteriene. În anul 2011, 51 de persoane din Germania au decedat în urma unei epidemii cauzate de E. coli ^[4].

O persoană sănătoasă nu trebuie neapărat să își spele mâinile imediat după ce a folosit transportul în comun, a tocat legume, a lucrat în grădină sau s-a plimbat prin pădure. Este necesară însă o atenție sporită la manipularea cărnii crude, la igienizarea frigiderului și la utilizarea toaletei, precum și în timpul epidemiilor. De asemenea, nu reprezintă o problemă majoră dacă un copil scapă o jucărie pe jos sau interacționează cu animalele în grădină sau în parcuri, activitățile în aer liber fiind chiar recomandate.

Cercetările științifice continuă să investigheze beneficiile expunerii la microbi, însă publicul trebuie să fie corect informat atunci când ia decizii legate de alimentație, utilizarea antibioticelor și stilul de viață. Această alegere trebuie evaluată în raport cu riscurile asociate alimentelor provenite din agricultura intensivă.

Sursa: The Conversation

Se recomandă evitarea igienei excesive în activitățile zilnice sigure (contactul cu natura, animalele de companie) pentru a permite dezvoltarea imunității, menținând în același timp reguli stricte de igienă la manipularea cărnii crude, utilizarea toaletei și în medii cu risc epidemiologic ridicat.

1. Family size, infection and atopy: the first decade of the “hygiene hypothesis”, http://thorax.bmj.com/content/55/suppl_1/S2 2. Time to abandon the hygiene hypothesis: new perspectives on allergic disease, the human microbiome, infectious disease prevention and the role of targeted hygiene., link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Bloomfield+SF+2016 3. How safe is that chicken?, link: http://www.consumerreports.org/cro/2012/05/how-safe-is-that-chicken/index.htm 4. German-grown sprouts named likely culprit in deadly outbreak, link: http://edition.cnn.com/2011/WORLD/europe/06/05/europe.e.coli/ 5. Mothers should suck their babies' dummies, scientists say, link: http://www.telegraph.co.uk/news/health/news/10875756/Mothers-should-suck-their-babies-dummies-scientists-say.html 6. Is it safe to wash my hands, doctor?, link: https://theconversation.com/is-it-safe-to-wash-my-hands-doctor-66647