Studiu: pacienții cu COVID de lungă durată nu prezintă inflamație detectabilă în sânge la peste 16 luni după infecție

Un studiu realizat la Stavanger University Hospital din Norvegia și publicat în revista Scientific Reports a analizat dacă pacienții cu long COVID prezintă semne biologice persistente de inflamație sistemică sau de afectare neuronală detectabile în sânge. Cercetarea arată că, la aproximativ 69 de săptămâni după infecția cu SARS-CoV-2, biomarkerii inflamatori și neurologici nu diferă semnificativ între pacienții cu simptome persistente și persoanele complet recuperate.

Idei principale

Studiul a analizat 96 de participanți: 48 pacienți cu long COVID și 48 persoane recuperate complet.
Vârsta medie a participanților a fost 46,7 ani, iar 85,4% au fost femei.
Timpul median de la diagnosticul COVID-19 a fost 69 de săptămâni.
Nu au fost identificate diferențe semnificative între grupuri pentru biomarkerii de afectare neuronală lumina neurofilamentară (NfL) și proteina acidă fibrilară glială (GFAP).
După corecția statistică pentru comparări multiple, nici biomarkerii inflamatori (PCR, IL-6, TNF-α, TREM2) nu au rămas semnificativ diferiți între grupuri.
Nu a fost identificată nicio corelație între nivelurile biomarkerilor și severitatea simptomelor.

Context

Sindromul long COVID a devenit o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Estimările sugerează că numărul persoanelor afectate a crescut de la aproximativ 60 de milioane în 2020 la aproximativ 400 de milioane în 2024.

COVID-19 acut este recunoscut ca o boală multisistemică, însă mecanismele biologice care stau la baza fazei cronice rămân insuficient înțelese. Au fost propuse mai multe ipoteze:

persistența inflamației sistemice după infecție;
reactivarea unor rezervoare virale;
leziuni persistente ale organelor, inclusiv ale sistemului nervos;
mecanisme similare altor sindroame post-infecțioase.

Primele studii asupra long COVID au fost realizate la câteva luni după infecție și au sugerat posibile semne de inflamație persistentă sau afectare neuronală. Totuși, în timp, profilul simptomelor pare să evolueze, iar manifestările dominante devin oboseala cronică și afectarea cognitivă.

Această evoluție este similară altor sindroame post-virale, în care simptomele pot persista pe termen lung, chiar dacă biomarkerii inflamatori revin la valori normale.

Despre studiu

Studiul a avut un design caz–control și a fost realizat într-un singur centru medical din Norvegia între 1 ianuarie 2022 și 1 aprilie 2024.

Au fost incluși participanți cu vârste între 16 și 80 de ani care au avut infecție confirmată cu SARS-CoV-2.

Cazurile de long COVID au îndeplinit criteriile stabilite de National Institute for Health and Care Excellence (NICE), respectiv prezența simptomelor persistente timp de peste 12 săptămâni fără altă explicație medicală.

Grupul de control a inclus persoane care s-au recuperat complet după infecție și nu au prezentat simptome persistente.

Pentru a reduce factorii de confuzie, au fost excluse persoanele cu:

boli inflamatorii cronice;
boli autoimune;
anemie;
hipotiroidism;
cancer;
alte comorbidități netratate care pot influența oboseala;
tratament cu corticosteroizi sistemici.

Participanții au efectuat analize biochimice și hematologice de rutină, inclusiv determinarea proteinei C reactive (PCR).

Determinarea biomarkerilor

Au fost analizați biomarkeri ai inflamației sistemice și ai afectării neurologice.

Citokinele proinflamatorii interleukina-6 (IL-6) și factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α) au fost măsurate prin metoda electrochimiluminiscenței MSD S-Plex.

Pentru analiza ultrasensibilă a biomarkerilor s-a utilizat tehnologia NULISA (nucleic acid-linked immuno-sandwich assay), care a permis măsurarea:

PCR
IL-6
TNF-α
IL-1β
TREM2 (receptor declanșator exprimat pe celulele mieloide)
GFAP (proteina acidă fibrilară glială)
NfL (lumina neurofilamentară)

GFAP este considerat un marker al neuroinflamației, iar NfL este utilizat ca indicator al leziunii neuronale.

Rezultate

Caracteristicile participanților

În total au fost recrutați 112 participanți, dintre care 96 au fost incluși în analiza finală.

48 pacienți cu long COVID
48 persoane complet recuperate

Grupurile au fost bine echilibrate în ceea ce privește:

vârsta;
sexul;
intervalul de timp de la infecția inițială.

Biomarkerii inflamatori

Analizele de laborator de rutină au arătat că nivelurile de PCR nu au fost diferite între pacienții cu long COVID și grupul de control.

Citokinele proinflamatorii IL-6 și TNF-α au fost ușor mai crescute în grupul long COVID, însă diferențele au fost mici.

Analiza realizată cu metoda ultrasensibilă NULISA a evidențiat creșteri nominale pentru mai mulți biomarkeri:

PCR (p = 0,04)
TNF-α (p = 0,01)
IL-6 (p = 0,02)
TREM2 (p = 0,02)

Totuși, după aplicarea corecției statistice pentru rata de descoperire falsă (FDR), aceste diferențe nu au mai fost semnificative (toate valorile p ajustate > 0,05).

Biomarkerii neurologici

Nu au fost identificate diferențe între grupuri pentru markerii neurologici:

NfL – marker al leziunii neuronale;
GFAP – marker al activării astrocitelor și al neuroinflamației.

Aceste rezultate sugerează absența unor procese detectabile de neuroinflamație sau leziune neuronală activă la momentul evaluării.

Relația dintre biomarkeri și simptome

Analiza de corelație Spearman nu a evidențiat nicio asociere între nivelurile biomarkerilor inflamatori și severitatea simptomelor raportate de pacienți.

Astfel, biomarkerii analizați nu au avut valoare predictivă pentru povara simptomatică a long COVID în cohorta studiată.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele sugerează că, la aproximativ 69 de săptămâni după infecția cu SARS-CoV-2, nu există dovezi biologice clare de:

inflamație sistemică persistentă;
neuroinflamație detectabilă în sânge;
leziune neuronală activă.

Diferențele față de unele studii anterioare pot fi explicate prin durata mai lungă de urmărire. Este posibil ca inflamația prezentă în fazele timpurii ale long COVID să se rezolve în timp, chiar dacă simptomele persistă.

Un alt aspect important este că studiul a exclus persoanele cu boli inflamatorii sau autoimune preexistente, condiții care pot produce biomarkeri inflamatori similari cu cei observați în long COVID.

Limitările studiului

Autorii menționează mai multe limitări ale cercetării:

dimensiunea relativ mică a eșantionului;
design transversal care nu permite stabilirea relațiilor cauzale;
analiza unui număr limitat de biomarkeri;
determinarea exclusivă a biomarkerilor din sânge, fără analiză a lichidului cefalorahidian sau imagistică cerebrală;
raportarea rezultatelor în unități normalizate de expresie proteică.

Concluzie

Studiul sugerează că simptomele persistente ale long COVID nu sunt asociate, la aproximativ 16 luni după infecție, cu inflamație sistemică sau leziuni neuronale detectabile prin biomarkeri sanguini. Aceste rezultate indică faptul că mecanismele biologice ale sindromului pot fi mai subtile, implicând posibil niveluri foarte reduse de activare imună sau alte procese biologice care necesită investigații suplimentare în cohorte mai mari și studii longitudinale.

Data actualizare: 05-03-2026 | creare: 05-03-2026 | Vizite: 78

Bibliografie

Omdal R, Lenning OB, Jonsson G, et al. (2026). Long-COVID: assessment of circulating markers suggests no cerebral neuronal damage, neuroinflammation or systemic inflammation, a controlled study. Scientific Reports. DOI: 10.1038/s41598-026-40142-0, https://www.nature.com/articles/s41598-026-40142-0

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Omicron și provocările aduse lumii medicale

Omicron este în prezent varianta care domină la nivel mondial, fiind mult modificată față de tulpina ancestral...

Mai multe pisici decât se cunoștea anterior ar putea fi infectate cu SARS-COV-2

Potrivit unui nou studiu efectuat pe pisicile din Wuhan, mai multe pisici decât se cunoștea anterior ar putea să...

Infecțiozitatea variantelor SARS-CoV 2

O echipă de cercetători de la National Institute of Health au descoperit procesul prin care variantele mutante al...

Persoanele nevaccinate amenință siguranța persoanelor vaccinate împotriva SARS-CoV-2
Un extract de alge verzi prezintă activitate anti-SARS-CoV-2 in vitro
A patra doză de vaccin ARNm COVID-19 mărește semnificativ protecția după vârsta de 60 de ani
Primul vaccin COVID-19 este sigur și determină răspuns imun rapid la specia umană

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Long covid sau sindromul post-Covid-19

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Scăderea performanței cardiace, o potențială cauză pentru dispneea observată la pacienții cu COVID-19 lung

Pacienții vindecați de COVID-19 care continuă să prezinte dificultăți de respirație în timpul activit�...

Vaccinarea poate reduce riscul de long COVID-19

Un studiu de cohortă la nivel comunitar arată modificări importante în traiectoria simptomelor de lungă d...

92% dintre pacienții cu COVID-19 sever prezintă simptome ale bolii la un an de la externare

Un studiu de cohortă privind traseele de îngrijire ulterioară COVID-19 și rezultatele pe termen lung în cadrul...

7 din 10 pacienți internați cu COVID-19 continuă să prezinte simptome la un an distanță

O singură doză de vaccin ARNm nu reduce riscul potențial de a dezvolta simptome pe termen lung în urma COVID-19

O nouă evaluare a severității asupra calității vieții ale simptomelor persistente a noului SARS-CoV-2

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum