Deficitele cognitive la persoanele cu tulburare de personalitate comorbidă și schizofrenie: o analiză amplă a literaturii din ultimii 24 de ani

Un studiu realizat la Universitatea din Montreal și publicat în Schizophrenia Research: Cognition la data de martie 2026 a analizat, pe o perioadă de 24 de ani, relația dintre tulburările de personalitate comorbide și funcționarea cognitivă la adulții diagnosticați cu schizofrenie. Cercetarea arată că această comorbiditate este frecventă și se asociază cu dificultăți suplimentare, însă concluziile privind profilul cognitiv rămân neclare.

Context

Schizofrenia este o tulburare mentală cronică caracterizată prin simptome pozitive, simptome negative și, în mod central, deficite cognitive. Aproximativ 70 % dintre persoanele cu schizofrenie prezintă afectări cognitive, cu un deficit mediu de 1.5 deviații standard la evaluările neuropsihologice comparativ cu populația generală. Comorbiditățile – în special tulburările de personalitate, prezente la aproape 40 % dintre pacienți – pot contribui suplimentar la heterogenitatea acestor deficite.

În literatura de specialitate, tulburările de personalitate precum tulburarea borderline, antisocială, schizotipală sau evitantă pot implica ele însele limitări cognitive variate: de la memorie și funcții executive până la recunoașterea emoțiilor și teoria minții. Cu toate acestea, puține studii investighează direct impactul combinat al unei tulburări de personalitate și al schizofreniei asupra cogniției, deși această combinație este asociată clinic cu un prognostic mai rezervat: simptome mai severe, aderență redusă la tratament, funcționare deficitară și risc crescut de spitalizare.

Despre studiul actual

Scopul acestui demers a fost de a cartografia literatura publicată din anul 2000 până în prezent privind profilul cognitiv al persoanelor cu schizofrenie și tulburare de personalitate comorbidă și de a compara aceste date cu rezultatele persoanelor diagnosticate exclusiv cu schizofrenie.

Metodologie

Cercetătorii au realizat o scoping review conform modelului Arksey și O’Malley. Investigația a fost înregistrată în registrul PROSPERO (CRD42023338196). 

Criterii de includere

Au fost selectate studii:

• publicate în engleză sau franceză după anul 2000;

• cu diagnostic clar stabilit prin instrumente validate;

• în care pacienții aveau și schizofrenie, și o tulburare de personalitate;

• cu rezultate cognitive prezentate separat pentru grupul comorbid;

• cu participanți adulți.

Au fost excluse studiile fără date cognitive separate, fără diagnostic clar sau fără evaluări neuropsihologice.

Selecția finală

Din 340 de articole, doar 10 studii au îndeplinit criteriile finale:

• 6 studii au diagnosticat formal tulburările de personalitate;

• 5 studii au evaluat doar trăsături asociate acestora.

Date extrase

Pentru fiecare studiu au fost extrase:

• caracteristicile eșantionului,

• tipurile de tulburări de personalitate,

• instrumentele neuropsihologice utilizate,

• domeniile cognitive evaluate,

• rezultate descriptive și inferențiale.

Analize statistice

Un singur studiu (Gobbi et al., 2020) a furnizat date brute, permițând analize statistice suplimentare.
Pentru Lysaker et al. (2004), cercetătorii au calculat intervale de încredere de 95 % pentru corelațiile raportate, folosind transformarea Fisher r-z.

Pentru restul articolelor, au fost raportate datele prezentate în publicațiile originale.

Rezultate

1. Caracteristicile generale ale studiilor

• 10 studii din 10 țări, cu eșantioane între 36 și 1121 participanți.

• 72 % dintre studii au avut sub 100 de participanți.

• 9 studii evaluate au fost monocentrice.

• Diagnosticul de schizofrenie a fost stabilit în toate cazurile prin interviuri structurate.

• Doar jumătate dintre studii au diagnosticat formal și tulburarea de personalitate.

Tulburările cel mai frecvent analizate:

• Tulburarea de personalitate antisocială (majoritatea studiilor)

• Tulburări din clusterele A, B și C (evaluări ale trăsăturilor)

• Trăsături psihopatice

2. Domenii cognitive evaluate

Cele 10 studii au acoperit următoarele domenii:

• IQ premorbid (4 studii)

• IQ estimat actual (5 studii)

• Capacități verbale (3 studii)

• Memorie verbală auditivă (1 studiu)

• Atenție susținută (1 studiu)

• Funcții executive (abstracție, flexibilitate, inhibiție) (mai multe studii)

• Fluență verbală (2 studii)

• Recunoașterea emoțiilor (3 studii)

• Teoria minții (1 studiu)

• Metacogniție (1 studiu)

Au fost utilizate 21 de instrumente neuropsihologice distincte, ceea ce a contribuit la heterogenitatea rezultatelor.

Rezultate detaliate ale celor 10 studii incluse

IQ premorbid

• Două studii au raportat absența diferențelor între grupurile cu schizofrenie și cele cu schizofrenie plus tulburare antisocială de personalitate.

• Un studiu a găsit scoruri semnificativ mai mici doar pentru grupul cu comorbiditate comparativ cu controalele (p = 0.031).

• Concluzie: Nicio diferență consistentă între grupurile clinice.

IQ estimat

• Majoritatea studiilor nu au evidențiat diferențe între persoanele cu schizofrenie și cele cu schizofrenie și tulburare antisocială de personalitate.

• Un studiu a raportat scoruri semnificativ mai mici la bateriile RBANS pentru persoanele cu schizofrenie și trăsături de cluster B (p < 0.01).

• Concluzie: Posibil impact al trăsăturilor de cluster B, dar nu al diagnosticului antisocial formal.

Capacități verbale

• Un studiu a găsit scoruri verbale mai mici în grupul schizofrenie + tulburare antisocială (p = 0.03).

• Alt studiu a raportat rezultate mai slabe doar pentru trăsături de cluster B (p = 0.002).

• Concluzie: Deficite potențiale la trăsăturile din clusterul B.

Executivitate (flexibilitate, abstracție, inhibiție)

• Două studii au utilizat Wisconsin Card Sorting Test.

• Gobbi et al. (2020): scor total semnificativ mai slab în grupul comorbid (U = 1320.5, p = 0.026).

• Tang et al. (2016): mai multe erori perseverative în grupul comorbid (p = 0.027).

• Pentru trăsături de personalitate: corelații semnificative cu trăsături histrionice și narcisice (r = 0.45, r = 0.38).

• Concluzie: Există indicii consistente pentru deficite executive crescute în comorbiditate, dar nu sunt generalizabile.

Fluență verbală

• Rezultatele sunt inconsistente: unele studii arată diferențe, altele nu.

Atenție susținută

• Corelații semnificative doar cu trăsături narcisice și histrionice.

Memorie verbală auditivă

• Fără asocieri semnificative între trăsături și performanță.

Emoții și cogniție socială

• Tang et al. (2016): grupul comorbid a avut deficite semnificative la recunoașterea emoțiilor (p < 0.0005) și scoruri mai proaste decât grupul doar cu schizofrenie pentru furie, surpriză și dezgust.

• Alte studii confirmă deficite în recunoașterea emoțiilor la nivel de trăsături de personalitate (ex. psihopatie ridicată).

• Concluzie: cogniția socială este domeniul cel mai afectat în prezența comorbidității.

Metacogniție

• Trăsăturile psihopatice ridicate au fost asociate cu metacogniție globală mai bună, dar dificultăți în utilizarea informațiilor despre sine pentru acțiune eficientă (p < 0.001).

• Concluzie: profil metacognitiv paradoxal.

Discuție

Analiza celor 10 studii relevă lipsa unui consens privind profilul cognitiv al persoanelor cu schizofrenie și tulburare de personalitate comorbidă. Datele sunt puține, metodologiile diferite și rezultatele adesea contradictorii.

Cauzele principale ale dificultății de interpretare includ:

• Eșantioane mici și foarte eterogene

• Predominanța populațiilor masculine forensice

• Utilizarea a 21 de instrumente cognitive diferite pentru aceleași funcții

• Lipsa diagnosticelor standardizate pentru tulburările de personalitate

• Absența datelor brute în majoritatea studiilor

• Variabilitatea marcată a tipurilor de tulburări de personalitate evaluate

Totuși, studiul subliniază un element esențial: impactul funcțional major al comorbidității, chiar dacă mecanismele cognitive exacte rămân neclare.

Concluzii

Cercetarea demonstrează un vid important în literatura despre profilul cognitiv al persoanelor cu schizofrenie și tulburări de personalitate comorbide. Nu există suficiente date pentru a trasa un model clar, însă indiciile sugerează afectări mai pronunțate în:

• funcții executive,

• recunoașterea emoțiilor,

• unele componente ale atenției.

Sunt necesare studii ample, multicentrice, cu eșantioane diversificate și instrumente standardizate.