Testul Turing în 2019 - pot mașinile să gândească ca oamenii?

Testul Turing, dezvoltat de Alan Turing în 1950, este folosit pentru a determina dacă un computer (mașină) poate gândi sau nu ca un om.

Inițial, testul Turing a fost gândit ca un joc de imitație la care participă trei persoane aflate în trei camere diferite. Primii concurenți sunt un om și un robot, cu al treilea judecător însărcinat să decidă dacă participantul cu care poartă un dialog este un robot sau un om.

În prezent, jocul s-a schimbat, având doar doi jucători; unul sintre ei este însărcinat cu interogatoriul, astfel încât să determine dacă concurentul este un om sau un robot.

Turing a susținut că, dacă un program de calculator ar putea înșela mai mult de 30% dintre oameni să creadă că este sensibil la situații din lumea reală, atunci acesta este imperceptibil de mintea umană.

Promovarea testului Turing este o măsură a inteligenței artificiale?

Se pare că una dintre problemele principale ale ideii testului Turing este că, pentru a trece testul, computerul va trebui să folosească o serie întreagă de comportamente înșelătoare care nu au, neapărat, legătură cu inteligența. În mod obișnuit, o mașină cu trasmisie autumată prezintă un comportament inteligent: poate evita pietonii și coliziunile cu alte mașini, se poate opri la semafoare, poate naviga în jurul unui oraș citind o hartă. Toate acestea sunt comportamente complexe și inteligente. Însă, în mod clar, o astfel de mașină ar eșua testul, deoarece nu poate comunica în limbaj natural și, prin urmare, nu ar convinge niciodată un judecător într-un test Turing că este un concurent uman.

Pe de altă parte, există programe informatice foarte simple care folosesc doar un dicționar lung de fraze pentru a răspunde la întrebările judecătorului. Proiectantul unui astfel de program încearcă să anticipeze toate întrebările posibile pe care un judecător le-ar putea pune și va oferi un răspuns prealabil pentru fiecare întrebare. Dacă este făcut cu diligență, un astfel de program poate obține un scor destul de mare într-un test de Turing și poate convinge un judecător că poartă o conversație cu o ființă umană. Dar în mod clar, cantitatea de inteligență conținută într-un astfel de program este cu mult mai mică decât cea pe care o găsim într-o mașină cu trasmisie automată. (1)

Așadar, problema fundamentală este că o mașină ar putea fi inteligentă fără a putea înșela cu succes un judecător despre faptul că este uman.

Un exemplu este chatbotul Cleverbot care, deși a trecut testul, a fost privit cu suspiciune de mulți specialiști care au fost de opinie că promovarea acestui test nu dovedeşte inteligenţă, ci pur şi simplu arată că maşinăria poate imita inteligenţa.

Testul Turing mai este relevant în 2019?

Testul Turing se bazează pe dovada inteligenței, dar nu o implică. Faptul că o ființă umană nu poate diferenția interacțiunea cu un proces inteligent non-uman de interacțiunea cu un alt om nu implică faptul că procesul non-uman este inteligent.

O altă definiție, mai recentă, a inteligenței este testul Lovelace. Testul va descrie o mașină ca fiind inteligentă dacă examinatorul consideră că rezultatul procesului este neașteptat. Din nou, aceasta pare a fi o caracteristică necesară, dar nu suficientă a inteligenței.

Cu toate acestea, testele nu sunt inutile. Chiar dacă nu pot defini ce este inteligența, ele pot elimina mașinile care nu sunt inteligente.

Testul Turing - a fost promovat?

Deși au existat diverse încercări de a înșela testul, până în prezent, nicio mașină nu a reușit să treacă testul.

Un program de calculator numit Eugene Goostman, care simulează un băiat ucrainean de 13 ani, a trecut testul Turing la un eveniment organizat de University of Reading. Chatbot-ul a încercat să preia controlul conversației, fie răspunzând la o întrebare cu o întrebare, fie schimbând subiectul așa cum fac oamenii. Astfel de trăsături de personalitate - combinate cu erori ocazionale de ortografie – au adăgat „credibilitate umană”. (2)

Cu toate acestea, unii experți în informații artificiale au contestat victoria, sugerând că concursul a fost ponderat în favoarea chatbot-ului.

Recent, o altă mașinărie - Google Duplex – a fost prezentată ca trecând testul. Computerul a trebuit să poarte o conversație complet naturală și să imite vocea unei persoane reale, în timp ce stabilea o programare la un salon de coafură.

Cu toate acestea, Google Duplex nu a reușit să treacă testul, deoarece nu au fost respectate condițiile testului (evaluatorii știau cine este robotul și cine este omul), iar subiectul discuției a fost unul restrâns – stabilirea unei programări. (3)

Când va trece un computer testul Turing?

Unii oameni sugerează că se va întâmpla undeva în jurul anului 2029. Alți oameni cred că acest lucru se poate întâmpla undeva mai aproape de 2040.

Desigur, toate acestea sunt previziuni bazate pe actualul proces de dezvoltare tehnologică. Legea lui Moore (dublarea puterii computerului în fiecare an sau doi) este încă considerată a fi adevărată. Cu toate acestea, există indicii puternice că această lege nu se va mai aplica în următorul deceniu (chiar și Gordon Moore, autorul său inițial, este de acord cu acest lucru).

Oamenii de știință nu sunt de acord cu viteza creșterii inovațiilor tehnologice. Unii cred că această creștere este liniară, în timp ce alții cred că urmează calea exponențială.

Data actualizare: 12-09-2019 | creare: 12-09-2019 | Vizite: 1697

Bibliografie

1. Turing Test in Artificial Intelligence. Url: https://www.geeksforgeeks.org/turing-test-artificial-intelligence/
2. Has The Turing Test Been Passed? Url: https://isturingtestpassed.github.io
3. Did Google Duplex beat the Turing Test? Yes and No.Url: https://towardsdatascience.com/did-google-duplex-beat-the-turing-test-yes-and-no-a2b87d1c9f58

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Inteligența artificială în medicină

În ultimii ani, inteligența artificială (IA) a înregistrat progrese majore în domeniul medicinei, revoluțion�...

Topul celor mai frecvente forme de cancer

Estimările privind incidența cancerului sunt sumbre, estimându-se o creștere cu până la 70% a cazurilor noi d...

Nanoterapia

Nanoterapia este o ramură a medicinei care implică utilizarea particulelor microscopice cu dimensiuni de ordinul ...

Cele mai oribile tratamente din istorie
Topul celor mai dureroase afecțiuni
Inovații medicale 2019
Topul celor mai agresivi microbi

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Predicţia demenţei înainte de debut cu ajutorul inteligenţei artificiale

Un algoritm de calcul al probabilităţii unei persoane de a dezvolta demenţa înainte ca boala să se instal...

Sistem de inteligență artificială pentru a evalua maturarea cerebrală a bebelușilor prematuri

Cercetătorii din cadrul Universității din Helsinki și Spitalului Universitar din Helsinki au dezvoltat un softw...

Inteligența artificială și beneficiile în medicină

Aplicații și gadget-uri pentru depistarea cancerului, ceasuri inteligente pentru depistarea accidentelor vascular...

Algoritm dezvoltat de Google care detectează riscul cardiovascular din analiza ochilor

Algoritmul care redă modul în care creierul percepe fețele

Software inteligent pentru diagnosticarea cancerului de prostată

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum