Tulburările de dispoziție la o vârstă înaintată pot semnala boli neurodegenerative

©

Autor:

Tulburările de dispoziție la o vârstă înaintată pot semnala boli neurodegenerative
Un studiu publicat în Alzheimer's & Dementia, realizat de cercetători din Japonia (National Institutes for Quantum Science and Technology, Chiba și National Center of Neurology and Psychiatry, Tokyo), oferă o nouă perspectivă asupra relației dintre tulburările afective apărute la vârste înaintate și neurodegenerare. Utilizând metode avansate de imagistică PET și analize neuropatologice post-mortem, autorii demonstrează că diverse forme de tauopatii – inclusiv cele asociate cu boala Alzheimer, dar și cele non-Alzheimer – sunt frecvent întâlnite la pacienții cu depresie sau tulburare bipolară cu debut după vârsta de 40 de ani.
De-a lungul ultimului deceniu, s-au acumulat dovezi conform cărora tulburările afective ale vârstei târzii (LLMDlate-life mood disorders), precum depresia și tulburarea bipolară, ar putea constitui manifestări prodromale ale demenței neurodegenerative, și nu simple comorbidități sau factori de risc. Tot mai multe studii au sugerat o implicare a proteinelor neurotoxice, în special beta-amiloidului (Aβ) și proteinei tau, în etiopatogeneza acestor tulburări afective. Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor anterioare s-au bazat pe tehnici limitate în detectarea diverselor forme de patologie tau, iar implicarea tulburărilor non-Alzheimer (precum PSP, CBD, AGD sau PiD) a fost rar explorată sistematic.

Despre studiu

Obiectivul principal al studiului a fost investigarea prezenței și distribuției patologiilor tau (de tip Alzheimer și non-Alzheimer) la persoane care au dezvoltat depresie sau manie după vârsta de 40 de ani, în absența declinului cognitiv inițial.

Metodologie:
  • Participanți: 52 pacienți cu LLMD (25 cu depresie, 27 cu tulburare bipolară) și 47 controale sănătoase, potrivite ca vârstă și sex. S-a utilizat scorul MMSE pentru evaluarea cogniției.
  • Imagistică PET: Toți participanții au fost supuși scanărilor PET cu ¹⁸F-florzolotau (pentru tau) și ¹¹C-PiB (pentru beta-amiloid).
  • Autopsii: 208 cazuri examinate neuropatologic la moarte, dintre care 21 aveau istoric de tulburări afective debutate după 40 ani.
  • Analize statistice: Regresii logistice, comparații voxel-based și corelații între nivelul de tau și simptomele clinice.

Rezultate

Imagistica PET in vivo

Prevalența patologiilor:
  • Tau PET pozitiv: 50% dintre pacienții LLMD vs 14,8% dintre controale.
  • Aβ PET pozitiv: 28,8% dintre pacienții LLMD vs 2,1% dintre controale.

Distribuția regională:
  • În cazurile Aβ pozitive, depunerile de tau s-au suprapus pe tiparele caracteristice bolii Alzheimer (regiuni neocorticale).
  • În cazurile Aβ negative, s-au identificat tipare heterogene de acumulare tau, predominant frontale, sugerând tauopatii non-Alzheimer (ex. PSP, AGD, CBD).

Asocieri clinice:
  • Nivelurile crescute de tau în cortexul frontal și striatum au fost semnificativ mai mari la pacienții cu simptome psihotice, chiar și în absența Aβ.
  • Episoadele depresive sau maniacale active nu au fost asociate semnificativ cu niveluri mai mari de tau sau Aβ.

Rezultate post-mortem

Dintre cele 21 de cazuri cu depresie sau manie apărute târziu:
  • 57,1% prezentau tauopatii confirmate (vs 28,2% în grupul fără LLMD).
  • Diagnosticele neuropatologice au inclus:
    - Boala Alzheimer (n=3)
    - PSP (n=4)
    - CBD (n=1)
    - AGD (n=2)
    - PART (n=2)
  • Alte 9 cazuri au prezentat α-sinucleinopatii, cum ar fi DLB și Parkinson.

Timpul mediu dintre debutul afectiv și apariția simptomelor cognitive sau motorii a fost de \~7 ani, ceea ce susține ideea unei perioade prodromale prelungite în unele tauopatii.

Florozolotau a demonstrat capacitatea de a marca diferite tipuri de agregate tau în secțiuni cerebrale post-mortem, validând utilizarea sa în detectarea tauopatiilor AD și non-AD.

Concluzii

Acest studiu aduce dovezi solide că tulburările afective cu debut tardiv pot reprezenta un stadiu incipient al bolilor neurodegenerative, inclusiv al tauopatiilor non-Alzheimer. Datele din imagistica PET și analizele neuropatologice converg spre următoarele concluzii:
  • Există o prevalență ridicată a depunerilor de tau în LLMD, mai ales în cortexul frontal.
  • ¹⁸F-florzolotau este un instrument promițător în detectarea in vivo a diverselor tipuri de tauopatii, depășind limitările tracerelor anterioare.
  • Identificarea timpurie a acestor pacienți prin biomarkeri PET ar putea permite intervenții terapeutice țintite, în special în contextul dezvoltării terapiilor anti-tau.
  • LLMD ar trebui privit nu doar ca o tulburare psihiatrică izolată, ci și ca un posibil sindrom neurodegenerativ incipient.

Implicații viitoare

Studiul subliniază necesitatea unor:
  • Studii longitudinale, care să evalueze evoluția clinico-imagistică și neuropatologică a pacienților cu LLMD.
  • Programe de screening neuroimagistic, pentru pacienții cu debut afectiv după 40 de ani, în special în prezența simptomelor psihotice sau a istoricului familial de demență.
  • Strategii terapeutice personalizate, care să țină cont de substratul neuropatologic individual, în special în contextul dezvoltării terapiilor anti-tau sau anti-Aβ.

Acest studiu redefinește modul în care înțelegem depresia și tulburarea bipolară apărute la vârste înaintate, punând accentul pe relația lor profundă cu procesele neurodegenerative.

Data actualizare: 10-06-2025 | creare: 10-06-2025 | Vizite: 180
Bibliografie
Kurose, S., et al. (2025) Diverse tau pathologies in late-life mood disorders revealed by PET and autopsy assays. Alzheimer's & Dementia. https://doi.org/10.1002/alz.70195

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Ribozomii, implicați în diferite patologii neurodegenerative, inclusiv în boala Parkinson
  • Rezultate promițătoare în căutarea unui tratament care să oprească degenerarea celulelor nervoase
  • Speranța de viață mai mare ar putea să nu fie motivul pentru care femeile dezvoltă mai des boli neurodegenerative
  •