Un nou circuit cerebral leagă durerea fizică de suferința emoțională

Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences de cercetători de la Institutul Salk dezvăluie un circuit cerebral care conferă durerii fizice o componentă emoțională. Această descoperire oferă noi perspective terapeutice pentru tratarea durerii cronice și afective, cum ar fi fibromialgia, migrena sau tulburarea de stres posttraumatic.
Durerea are două dimensiuni majore: componenta senzorială, care permite detectarea și localizarea unui stimul nociv, și componenta afectivă, care determină reacția emoțională și gradul de suferință percepută. Până recent, aceste dimensiuni erau considerate a fi procesate prin căi neurale separate. Cu toate acestea, dovezi recente sugerează o integrare mai complexă între rețelele senzoriale și cele emoționale implicate în percepția durerii.

Despre studiu

Folosind tehnici moderne de trasare neuronală și manipulare genetică în modele murine, cercetătorii au identificat o nouă cale spinotalamică ce leagă măduva spinării de o zonă specifică a talamusului - nucleul subparafascicular parvicelular (SPFp) - ale cărei conexiuni se extind spre amigdală, centrul de procesare emoțională al creierului.

Neuronii implicați în acest circuit exprimă peptida CGRP (peptidă legată de gena calcitoninei), cunoscută pentru rolul său în migrenă și alte tulburări de durere. Acești neuroni CGRPSPFp primesc proiecții directe din cornul dorsal spinal și sunt activi în timpul stimulilor mecanici, termici și inflamatori.

Rezultate

Separarea duratei și a suferinței

• Inactivarea genetică a neuronilor CGRPSPFp a redus răspunsurile emoționale negative la durere, dar nu a afectat percepția senzorială imediată.
• Activarea optogenetică a acestor neuroni a indus suferință și comportamente de evitare chiar în absența durerii fizice.

Contribuții la tulburările cronice

Analizele transcripționale au arătat că neuronii CGRP din SPFp exprimă gene asociate cu afecțiuni precum migrena, fibromialgia și sensibilitatea senzorială exagerată. Supraactivarea acestei căi poate explica de ce unele persoane percep stimuli inofensivi ca fiind dureroși sau insuportabili.

Relevanță pentru afecțiuni psihiatrice

Se presupune că acest circuit joacă un rol și în percepția amenințărilor, fiind implicat în tulburări precum sindromul de stres porttraumatic. CGRPSPFp pare să funcționeze ca un sistem de alarmă central, integrând senzațiile negative din corp și mediul înconjurător. Blocarea acestui circuit ar putea reduce simptomele de hipervigilență, teamă și evitare.

Clarificarea mecanismelor durere-emoție

Studiul susține ideea unui sistem unificat de percepție a amenințărilor, care procesează atât durerea cât și alte semnale aversive. Această integrare complexă este mediată de neuronii CGRP, iar intervențiile asupra acestei rețele ar putea trata suferința emoțională generată de durere.

Concluzii

• Durerea afectivă este parțial generată de o ramificație a căii spinotalamice care activează neuronii CGRPSPFp conectați cu amigdală.
• Acest nou circuit explică de ce unele persoane dezvoltă tulburări cronice de durere fără o leziune fizică clară.
• Blocanții CGRP, deja utilizați în tratamentul migrenei, ar putea fi eficienți și în durerea afectivă sau în tulburările legate de traumă.
• Studiul oferă o bază neurobiologică clară pentru diferența dintre detecția durerii și suferința provocată de durere.

Aceste descoperiri creează noi direcții de cercetare și intervenție terapeutică, contribuind la o mai bună înțelegere și tratare a durerii care nu răspunde la analgezicele clasice.