Un simplu consult în camera de urgență poate ajuta pacienții să gestioneze hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială afectează peste 115 milioane de adulți în Statele Unite și reprezintă un factor de risc major pentru complicații cardiovasculare. Rata de control al tensiunii arteriale este semnificativ mai scăzută în rândul populației afro-americane și hispanice comparativ cu cea albă non-hispanică. Deși majoritatea strategiilor de prevenție și tratament sunt aplicate în îngrijirea primară, departamentele de urgență oferă o oportunitate esențială de intervenție, având în vedere numărul ridicat de vizite și frecvența crescută a hipertensiunii nediagnosticate sau necontrolate în acest context.
În 2021, peste 139 de milioane de vizite au fost înregistrate în departamentele de urgență din SUA, iar aproape jumătate dintre pacienți prezentau valori tensionale crescute. Departamentele de urgență acționează adesea ca un „plasă de siguranță” pentru pacienții cu acces limitat la îngrijirea medicală continuă. Deși recomandările actuale sugerează trimiterea pacienților hipertensivi către îngrijirea primară, rămâne incert dacă intervențiile inițiate direct în departamentele de urgență pot îmbunătăți controlul tensiunii arteriale.

Pe acest fundal, studiul TOUCHED a evaluat o intervenție educațională și digitală denumită Education and mHealth Empowerment (E2), adresată pacienților cu hipertensiune identificată în departamentele de urgență și externați fără tratament acut. Obiectivul principal a fost reducerea tensiunii arteriale sistolice (TAS) la 6 luni.

Despre studiu

Designul și participanții

Studiul TOUCHED a fost un trial clinic randomizat, paralel, desfășurat într-un departament de urgență urban din Midwest, între februarie 2019 și martie 2023. Au fost incluși 574 de participanți (vârsta 18–75 ani), vorbitori de engleză sau spaniolă, cu cel puțin două măsurători ale TA între 140/90 mmHg și 180/110 mmHg. Au fost excluși pacienții gravide, cu afectare cognitivă sau planuri de relocare.

Participanții au fost randomizați în două grupuri: control (instrucțiuni standard și trimitere către îngrijirea primară) și intervenție (instrucțiuni standard, trimitere și intervenție E2).

Componentele intervenției E2

Intervenția E2 a constat în două elemente:

• Consultație scurtă PACHT-c (Post-Acute Care Hypertension Consultation) efectuată de un farmacist clinic sau asistent medical avansat înainte de externare, cu accent pe educație, schimbări de tratament, ținte tensionale și măsuri non-farmacologice.
• Monitorizare mHealth printr-un tensiometru Bluetooth și aplicația Health Mate, alături de mesaje săptămânale de susținere a aderenței la tratament și autogestionării tensiunii.

Participanții fără telefon mobil au primit un smartphone gratuit cu plan de date.

Obiective și analiză statistică

Obiectivul primar a fost modificarea TAS de la momentul inițial până la 6 luni. Obiectivele secundare au inclus modificări ale TAS și TAD la 3 și 6 luni, rata de control al tensiunii arteriale și proporția participanților care au revenit pentru urmărire. Analizele au inclus modele liniare de regresie cu măsuri repetate, teste χ² și analize de imputare multiplă.

Rezultate

Caracteristici demografice

• 289 de participanți au fost alocați în grupul de intervenție și 285 în grupul control.
• Vârsta medie a fost 51,1 ani; 56% femei.
• 72% erau afro-americani, 20% hispanici.
• 50% aveau asigurare prin Medicaid/Medicare.

Intervențiile aplicate

În grupul de intervenție:

• Consultația PACHT-c a fost efectuată pentru 240 de pacienți.
• 91 de pacienți au început tratament antihipertensiv, 32 au avut ajustări de doză, iar 59 au primit medicație adjuvantă.

Efectele asupra tensiunii arteriale

• La 6 luni, reducerea medie a TAS a fost semnificativ mai mare în grupul E2 față de control: −14,3 mmHg vs. −9,4 mmHg (diferență de 4,9 mmHg; P = .02).
• La 3 luni, diferența nu a fost semnificativă statistic (diferență de 4,2 mmHg; P = .06).
• Reducerea TAD a fost modestă și nesemnificativă între grupuri la ambele momente.

Controlul tensiunii arteriale

• La 3 luni, 51% dintre participanții din grupul E2 au atins TA <140/90 mmHg comparativ cu 38,4% în grupul control (OR = 1,67; P = .03).
• La 6 luni, diferența nu a fost semnificativă (42,9% vs. 36,9%; P = .22).
• Doar 22% dintre participanții din grupul de intervenție au monitorizat regulat TA (≥1 înregistrare/săptămână timp de ≥26 săptămâni).

Discuție

Rezultatele indică faptul că o intervenție educațională și digitală inițiată în departamentele de urgență poate reduce semnificativ TAS la 6 luni, depășind efectul recomandărilor standard. Importanța intervenției constă nu doar în reducerea presiunii arteriale, ci și în potențialul său de a reduce disparitățile în sănătate la populațiile minoritare cu acces limitat la îngrijire primară.

Farmaciștii clinici, implicați în majoritatea consultațiilor PACHT-c, au contribuit esențial la eficiența intervenției – aspect în concordanță cu studiile anterioare privind echipele multidisciplinare în controlul hipertensiunii.

Faptul că și grupul control a înregistrat o scădere relevantă a TA sugerează că simpla conștientizare și urmărirea ulterioară pot avea efecte benefice.

Integrarea tehnologiilor mHealth și a intervențiilor educaționale scurte, ușor scalabile, în rutina departamentelor de urgență ar putea deveni un instrument de prevenție cardiovasculară, similar programelor de renunțare la fumat.

Limitări

• Studiul a fost limitat la un singur centru urban, afectând generalizabilitatea.
• Urmărirea pe termen lung nu a fost evaluată.
• Lipsa informațiilor despre modificările de tratament în grupul control reduce înțelegerea diferențelor terapeutice.
• Pandemia COVID-19 a afectat recrutarea și urmărirea, însă ratele de retenție la 6 luni au rămas ridicate.

Concluzii

Intervenția Education and mHealth Empowerment (E2), inițiată în departamentul de urgență, a condus la o reducere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice la 6 luni, demonstrând că departamentele de urgență pot reprezenta puncte-cheie pentru inițierea unor strategii eficiente de prevenție cardiovasculară. Studiul subliniază importanța echipelor multidisciplinare și a tehnologiei mobile în managementul hipertensiunii, mai ales pentru pacienții care nu beneficiază de îngrijire primară continuă.

Implementarea pe scară largă a unor astfel de intervenții ar putea contribui substanțial la reducerea incidenței bolilor cardiovasculare, în special în comunitățile vulnerabile. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua durabilitatea acestor efecte, cost-eficiența intervenției și aplicabilitatea în contexte clinice diverse.