Unitate pentru asistenta psihologica si sociologica la IML

O unitate de asistenta psihologica si sociologica in care se ofera asistenta psihologica si sociologica fara plata a fost creata in cadrul Institutului National de Medicina Legala, initiativa inscrisa in proiectul privind studiul national asupra violentei domestice in Romania si evaluarea caracteristicilor medico-legale, juridice si sociologice, care se desfasoara din 2006 sub coordonarea acestui institut.
Coordonatorul programului, conf. dr. Cristian Curca, a subliniat ca, in cazul in care declara ca este vorba de violenta domestica, victimele ce se adreseaza institutului pentru examinare medico-legala au posibilitatea sa beneficieze de asistenta gratuita psihologica si sociologica chiar la sediul IML, iar prin contract de colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (ANPF) sa primeasca contravaloarea costului taxei aferente examinarii.
In perioada 10 august 2007 si 15 martie 2008, in Institutul de Medicina Legala "Mina Minovici" au fost examinate 4.540 de cazuri, dintre care 2.716 femei si 2.824 de barbati.
Dintre ele, 555 de persoane - 498 femei si 57 barbati - s-au declarat ca victime ale violentei domestice.
Drept urmare, ele au fost inregistrate in mod special avand ca indicativ violenta domestica si au fost solicitate sa intre in proiect pentru completarea unui chestionar scurt, a explicat conf. dr. Curca.
El a spus ca 447 persoane au completat chestionarul sociologic scurt, iar 100 au dorit sa raspunda la intrebarile chestionarului.
Din analiza sociologica a acestui chestionar completat la Institutul de Medicina Legala, au reiesit cateva aspecte relevante: varsta cea mai expusa este intre 27 si 40 de ani; apoi in jurul varstei de 50 de ani; majoritatea cazurilor au reprezentat abuz fizic si psihologic; un numar de 447 si de 263 din cei care au ramas sa completeze foaia si fizic 128. 58% dintre victime sunt casatorite legitim; in 62% din cazuri agresorul este sotul sau sotia si 8% din cazuri sunt necasatoriti.
Potrivit analizei sociologice facute la Institutul de Medicina Legala, o mare parte a victimelor locuiesc si dupa agresiune impreuna cu agresorul (61%), 13% fiind in divort; 88% au discutat cu unele persoane despre cele intamplate si au anuntat politia in 64% din cazuri; totusi, in majoritate, peste 70%, nu au apelat la nici o institutie a statului in legatura cu protectia familiei.
41% anunta ca vor divorta, dar, din cercetarea juridica, rezulta ca nici o victima nu a continuat aceasta idee si, implicit, nu a contactat un avocat specializat, desi a solicitat si obtinut o consultanta juridica gratuita intr-un procent de 4%.
Cel putin teoretic, intentia de divort creste direct proportional cu nivelul de educatie a victimei, a subliniat conf. dr. Curca.
In ce priveste profilul agresorului, acesta are doua varste, in apropiere de 30 de ani si apoi de 40 de ani; este fara scoala - intr-un procent de 1%, cu scoala primara - 2,43%; cu scoala generala, profesionala si facultate circa 22%, iar cu liceu circa 31%.
In marea lor majoritate, cei care sunt agresori nu au condamnare penala, 18% dintre ei sufera de boli psihice fata de 57% de care nu se stie; consumator inrait de alcool sunt dintre agresori cam 45%; in proportie egala nu consuma alcool - 46,41%. De aici, concluzia ca actiunea de agresiune nu se poate lega strict de alcool .
La casatoriti, varsta primei manifestari violente apare la 20-29 de ani cu maxim la 30-39 de ani, iar pentru necasatoriti in jurul varstei de 20 de ani. Aceeasi varsta, 30-39 de ani, o au si victimele abuzate continuu.
Victimele abuzului fizic sunt in majoritate absolvent de liceu - 23%; 17% - cu facultate si doar 3% cu scoala profesionala.
Analiza medico-legala a rezultatelor studiului a evidentiat ca circa 45 au fost barbati din 447.
Este interesant de observat ca majoritatea celor agresati sunt pensionari (9,1%), casnice (circa 8%), economisti (5,5%), ingineri (4,1%), elevi, studenti (circa 4%), manageri (2,7%), ingrijiri medicale, personal care lucreaza in ingrijirea medicala (circa 2,5%).
La examinarea medico-legala ajung mai ales victime care sunt clar abuzate repetitiv- 36%, mai rar - 39%, prima data a suferit un abuz si se adreseaza institutului - 14%.
Un procent de 18% dintre cei care s-au adresat institutului au nevoie de ingrijiri medicale in spital; 41% la domiciliu; 40% nu au nevoie.
Dintre victime, 64% au anuntat politia, 41% folosesc certificatul medico-legal pentru divort, iar 30% doar pentru a-l speria sau pedepsi pe agresor.
Dintre zonele cele mai afectate de agresiuni predomina capul - 24%, membrele - 12%, corpul - 8%.
Numarul cel mai mare de cazuri se prezinta la consultatia medico-legala a doua zi, iar in primele zi se afla cazurile in care victima manifesta decizia de a declara imediat agresiunea.
Vatamarea corporala se manifesta la nivelul capului, 69,4%, in majoritatea cazurilor exprimand intentia agresorului de a agresa, violenta individualizand victima.
Tipul leziunilor constatate sunt echimozele, adica zgarieturi, 27%, tumefactii, peste 15%, plagi - 3%. Frecventa crescuta a echimozelor, zgarieturilor - 81,7% exprimand contuzii si loviri usoare; se constata, de asemenea, hematoamele - 44,7%, care exprima contuzii si loviri de intensitate accentuata.
In general, victimele nu au necesitat spitalizare, numarul de zile de spitalizare a fost de 66,2%. Numarul mediu de zile de ingrijiri medicale a fost de 4,53%, constatandu-se o crestere a numarului de zile medii de ingrijiri medicale acordate persoanelor in varsta.
In ce priveste analiza psihologica se contureaza doua categorii de victime identificate in urma consilierii psihologice din punct de vedere al impasului existential: cei care au incercat solutii gresite si au esuat si cei care n-au perseverat suficient, care nu au facut un efort suficient de mare. Ei sunt cei care fac ce trebuie, dar renunta prea usor si atunci se opresc in demersul lor de rezolvare, alimentand cercul vicios.
Din analiza psihologica a victimelor reiese ca se autoculpabilizeaza, sunt anxioase, frustate si tensionate. Nivelul de stres posttraumatic este peste medie la nivelul intregului lot, iar numarul celor care prezinta stres posttraumatic accentuat este relativ mare.
Ingrijorator este si faptul ca se constata un numar mare de decese ca urmare a violentei domestice in familie, a subliniat conf. dr. Cristian Curca.
El a spus ca, in perioada 2004-2007, au existat 540 de decese ca urmare a violentelor domestice, ceea ce inseamna ca au fost cam o suta de decese pe an.
Violenta domestica este una dintre cele mai grave si mai persuasive forme de violenta impotriva femeilor, se gaseste in toate tarile lumii, este o forma a autoritatii in lipsa de argumente si este inclusa in fenomenul mai amplu al violentei in familie si nu trebuie confundata cu aceasta.