Utilizarea inhalatorie a canabisului asociată cu risc crescut de astm și posibil BPOC, independent de fumatul clasic

Un nou studiu populațional extins, bazat pe date din sondajul Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS) între 2016–2020, explorează asocierea dintre frecvența utilizării inhalatorii a canabisului și prezența astmului sau a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) la adulții din SUA care nu au fumat niciodată țigări clasice. Studiul a fost motivat de creșterea rapidă a consumului de canabis în ultimii 20 de ani și de lipsa de date solide privind efectele sale pulmonare independente de fumatul de tutun.
Peste 75% dintre consumatorii adulți de canabis inhalează substanța prin fumat, vaporizare sau tamponare. Fumul de canabis conține mii de compuși, inclusiv unii similari cu cei din fumul de tutun, având potențial inflamator și iritativ. Aceste proprietăți au fost legate anterior de simptome respiratorii cronice precum tuse, wheezing și dispnee, dar efectele asupra bolilor cronice pulmonare nu au fost clarificate, mai ales în absența fumatului de tutun.

Despre studiu

Analiza a inclus 379.049 adulți cu vârste între 18 și 74 de ani, dintre care 23.035 au raportat consum de canabis inhalator în ultimele 30 de zile. Dintre aceștia, 7.277 nu au avut niciodată un istoric de fumat de țigări clasice. Studiul a cuantificat consumul de canabis ca proporție a zilelor de utilizare în ultima lună (0 pentru absență, 1 pentru consum zilnic).

Diagnosticul de astm a fost stabilit pe baza autoreportării unui diagnostic medical actual, iar BPOC a fost definit prin autoreportarea unui diagnostic de BPOC, emfizem sau bronșită cronică.

Analize și ajustări

• Modele de regresie logistică univariată și multivariată pentru asocierea între canabis și afecțiuni pulmonare.
• Stratificare pe grupe de vârstă: < 35 ani și ≥ 35 ani pentru astm; < 50 ani și ≥ 50 ani pentru BPOC.
• Analize de sensibilitate excluzând utilizatorii de țigări electronice.
• Convertirea odds ratio-urilor în riscuri relative, pentru interpretabilitate sporită.

Rezultate

Astm

Utilizarea inhalatorie a canabisului a fost asociată cu o creștere semnificativă a riscului de astm în toate grupele de vârstă, atât în populația generală, cât și în rândul nefumătorilor:

• raport de șanse ajustat global pentru consum zilnic: 1,44 (interval de încredere 95%: 1,26–1,63)
• raport de șanse ajustat la < 35 ani: 1,45 (interval de încredere 95%: 1,19–1,76)
• raport de șanse ajustat la ≥ 35 ani: 1,42 (interval de încredere 95%: 1,21–1,67)
• raport de șanse ajustat în rândul nefumătorilor: 1,51 (interval de încredere 95%: 1,18–1,93)

Aceste date susțin o relație doză-răspuns între frecvența consumului de canabis și riscul de astm, un criteriu esențial în evaluarea relațiilor cauzale.

BPOC

Asocierea dintre utilizarea canabisului și BPOC a fost mai puțin consistentă:

• raport de șanse ajustat global pentru consum zilnic: 1,27 (interval de încredere 95%: 1,10–1,46)
• raport de șanse ajustat la < 50 ani: 1,39 (interval de încredere 95%: 1,13–1,71)
• raport de șanse ajustat la ≥ 50 ani: 1,13 (interval de încredere 95%: 0,96–1,33) – nesemnificativ statistic
• raport de șanse ajustat în rândul nefumătorilor: 1,54 (interval de încredere 95%: 0,92–2,57)

Deși datele sugerează o posibilă asociere între canabis și BPOC la tineri, rezultatele nu au fost statistic semnificative în rândul adulților vârstnici sau al nefumătorilor.

Interpretare și implicații clinice

Studiul oferă una dintre cele mai clare dovezi populaționale privind asocierea între utilizarea inhalatorie a canabisului și astm, independent de fumatul de tutun. Efectul observat este consistent pe multiple grupe de vârstă și persistă după ajustări și analize de sensibilitate.

În ceea ce privește BPOC, există o posibilă relație la vârste mai tinere, însă expunerea insuficientă și timpul de latență lung fac dificilă demonstrarea unei relații clare la vârstnici. Este posibil ca generațiile actuale de tineri, care consumă mai frecvent canabis decât cele anterioare, să fie primele la care aceste efecte pe termen lung vor deveni evidente.

Recomandări

• Clinicienii ar trebui să screen-eze activ utilizarea canabisului la pacienții cu astm și BPOC.
• Este necesară educație publică privind riscurile inhalării canabisului, chiar și în absența fumatului clasic.
• Este urgentă cercetarea longitudinală pentru a confirma relațiile cauzale și pentru a ghida politici de sănătate publică adecvate.

Concluzie

Acest studiu consolidează dovezile privind impactul negativ al canabisului inhalator asupra sănătății pulmonare, în special în ceea ce privește riscul de astm. În lipsa unor date solide privind siguranța inhalării canabisului, precauția este justificată, iar abordările preventive trebuie să includă monitorizarea și consilierea pacienților, în special a tinerilor.