Utilizarea vaselor de plastic de unică folosință, acumularea de microplastice și calitatea spermei: dovezi epidemiologice și mecanisme implicând calea FOXA1/p38

Un studiu publicat în Journal of Nanobiotechnology în 2025, realizat la Universitatea Nanchang (China), a investigat legătura dintre expunerea la microplastice (MPs) provenite din vesela de plastic È™i scăderea calității spermei la bărbaÈ›i. Studiul combină date epidemiologice pe un lot uman cu analize experimentale pe modele animale È™i celulare, elucidând pentru prima dată rolul axei FOXA1/MAP3K1/p38 în degradarea calității spermei indusă de microplastice.
Context
Infertilitatea afectează aproximativ 15% dintre cuplurile la nivel global, iar factorii masculini sunt implicaÈ›i în jumătate dintre cazuri. Scăderea progresivă a calității spermei, observată în ultimele decenii (cu o reducere medie de 2,6% anual după anul 2000), a fost corelată cu expunerea crescută la poluanÈ›i chimici de mediu, printre care microplasticele au devenit o preocupare majoră.
Microplasticele sunt fragmente plastice mai mici de 5 mm, provenite din degradarea È™i utilizarea materialelor plastice. OrganizaÈ›ia NaÈ›iunilor Unite le-a identificat drept una dintre cele zece amenințări emergente majore pentru mediu. Studii recente au demonstrat capacitatea lor de a se acumula în testicule È™i de a induce stres oxidativ mitocondrial, apoptoză È™i dereglări hormonale. În paralel, creÈ™terea utilizării recipientelor È™i tacâmurilor din plastic – în special pentru mâncărurile livrate la domiciliu – a amplificat riscul expunerii alimentare la microplastice, în special la polistiren (PS) È™i clorură de polivinil (PVC).
De exemplu, s-a demonstrat că un recipient de cafea din plastic expus la apă fierbinte (100°C) eliberează trilioane de particule de microplastice pe litru. În plus, utilizarea frecventă a veselor de unică folosință este asociată cu modificări ale microbiotei intestinale È™i nivelurilor metabolice. TotuÈ™i, dovezile directe privind legătura dintre utilizarea acestor recipiente È™i afectarea spermatogenezei au rămas limitate până la acest studiu.
Despre studiul actual
Eșantionul uman și analiza microplasticelor
Cercetătorii au analizat 200 de probe de material seminal de la bărbaÈ›i de vârstă reproductivă. Microplasticele au fost detectate în 55,5% dintre probe (111 din 200), totalizând 128 de particule identificate. Cele mai frecvente tipuri de microplastice au fost:
-
Polistiren (PS) – 32,03%
-
Policlorură de vinil (PVC) – 36,72%
Echipa a folosit o combinaÈ›ie de microscopie electronică (SEM) È™i spectroscopie în infraroÈ™u (micro-IR) pentru a caracteriza particulele. DeÈ™i metoda nu permite detectarea nanoparticulelor sub 1 µm, analiza a oferit rezultate robuste È™i reproductibile.
Asocieri epidemiologice
Analiza statistică a arătat o corelaÈ›ie semnificativ pozitivă între frecvenÈ›a utilizării vaselor de plastic È™i cantitatea totală de microplastice din spermă. În mod particular, bărbaÈ›ii cu indice de masă corporală (IMC) sub 24 kg/m² È™i care foloseau frecvent veselă de plastic prezentau o reducere semnificativă a concentraÈ›iei spermatice.
Interesant, aceiași participanți au avut o motilitate spermatică relativ crescută, fenomen interpretat de autori prin trei mecanisme posibile:
-
SelecÈ›ia naturală a spermatozoizilor mai mobili în condiÈ›iile unei concentraÈ›ii reduse.
-
Efecte hormonale compensatorii – o eventuală reglare adaptativă a testosteronului.
-
Creșterea metabolismului energetic al spermatozoizilor supraviețuitori ca mecanism compensator.
Experimente pe modele animale și celulare
Pentru a investiga mecanismele biologice, cercetătorii au utilizat microplastice de polistiren (PS-MPs) de 50 nm, administrate șoarecilor și celulelor spermatogoniale (linia GC-1).
Rezultatele au arătat că expunerea la PS-MPs:
-
A scăzut semnificativ concentrația și motilitatea spermei;
-
A crescut rata de spermatozoizi anormali;
-
A indus apoptoză È™i autofagie în celulele spermatice;
-
Nu a modificat semnificativ nivelurile hormonilor gonadotropi (GnRH, FSH, LH) sau testosteronul.
Mecanisme moleculare
Analizele transcriptomice și experimentale au demonstrat că microplasticele activează calea de semnalizare MAPK/p38 prin intermediul factorului de transcripție FOXA1. Mecanismul detaliat este următorul:
-
Polistirenul (PS-MPs) stimulează expresia proteinei MAP3K1, o kinază upstream în cascada MAPK.
-
MAP3K1 activează kinazele MKK3/MKK6, care la rândul lor fosforilează p38.
-
Activarea p38 conduce la activarea factorului c-fos, inducând apoptoza È™i autofagia spermatogoniilor.
-
FOXA1 s-a dovedit a fi factorul cheie care se leagă direct de promotorul MAP3K1, conform analizelor ChIP și qPCR.
-
Prin knockdown al FOXA1 (prin siRNA), cercetătorii au demonstrat că blocarea acestei interacțiuni inhibă activarea p38 și reduce moartea celulară.
De asemenea, utilizarea inhibitorului Adezmapimod a atenuat activarea p38, confirmând implicarea directă a acestei căi în efectele toxice reproductive ale microplasticelor.
Rezultate
Principalele descoperiri ale studiului sunt:
-
Rata de detecÈ›ie a microplasticelor în material seminal a fost de 55,5%, predominant PS È™i PVC.
-
Frecvența utilizării vaselor de plastic s-a corelat semnificativ cu nivelurile de microplastice din spermă.
-
La bărbaÈ›ii cu IMC < 24 kg/m², acumularea de microplastice s-a asociat cu reducerea concentraÈ›iei spermatice.
-
În modele animale, expunerea la PS-MPs de 50 nm a determinat:
-
Scăderea motilității și concentrației spermei;
-
Creșterea anomaliilor spermatice;
-
Activarea axei FOXA1/MAP3K1/p38, cu efecte pro-apoptotice și pro-autofagice.
-
-
Inhibarea p38 sau reducerea expresiei FOXA1 a atenuat semnificativ efectele toxice ale PS-MPs.
Concluzii
Acest studiu oferă primele dovezi directe la om privind asocierea dintre acumularea de microplastice în materialul seminal È™i deteriorarea calității spermei, demonstrând totodată mecanismul molecular implicând factorul FOXA1 È™i calea MAP3K1/p38.
Rezultatele evidențiază că:
-
Utilizarea frecventă a vaselor de plastic poate contribui la expunerea sistemică la microplastice;
-
Polistirenul este principalul compus implicat în afectarea spermatogenezei;
-
FOXA1 reprezintă un nou factor de reglare moleculară cu potenÈ›ial terapeutic în prevenirea infertilității induse de contaminanÈ›i plastici.
Autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a evalua relaÈ›ia doză–răspuns, efectele la doze ecologic relevante È™i consecinÈ›ele asupra fertilității funcÈ›ionale (rată de concepÈ›ie È™i dezvoltare embrionară).
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/confident-young-blonde-delivery-boy-holds-food-package-looks-food-containers_15113053.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- O dietă mai bună ajută la combaterea depresiei la bărbați tineri
- Utilizarea steroizilor anabolizanți ar putea crește riscul de aritmie la indivizi cu un anumit genotip
- Bărbații stresați la serviciu au un risc de două ori mai mare de boli cardiovasculare
- Simptomele genito-urinare ca indicator al prezenței sau riscului de tulburări cronice la bărbați
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni