Vârsta și tipul vaccinului antigripal influențează activarea imună

Un studiu publicat la 12 noiembrie 2025 în The Journal of Immunology de cercetătorii de la Cleveland Clinic arată că răspunsul imun celular indus de vaccinurile antigripale variază semnificativ în funcție de tipul vaccinului și de vârsta persoanei vaccinate. Deși toate vaccinurile testate au generat niveluri similare de anticorpi, capacitatea lor de a activa celulele sistemului imun diferă considerabil, sugerând că vârsta joacă un rol esențial în eficiența imunologică a fiecărui vaccin.

Context

Sezonul gripal 2024–2025 a fost unul deosebit de sever, înregistrând peste 47 de milioane de cazuri de gripă, 610.000 de spitalizări și 27.000 de decese numai în Statele Unite. În mod tradițional, eficacitatea vaccinului antigripal este evaluată prin măsurarea nivelului de anticorpi generați post-vaccinare. Totuși, titlurile mari de anticorpi nu oferă întotdeauna o protecție completă, iar infecțiile de tip „breakthrough” (la persoane vaccinate) continuă să apară, deși sunt de obicei mai ușoare.

Din acest motiv, interesul științific s-a îndreptat către imunitatea celulară, o componentă mai stabilă și mai predictivă pentru imunitatea de durată. Celulele T și B implicate în acest proces pot furniza informații esențiale despre robustețea răspunsului imun, completând analiza bazată doar pe anticorpi.

Despre studiul actual

Cercetarea, realizată de echipa condusă de Dr. Ted M. Ross, director global de dezvoltare a vaccinurilor la Cleveland Clinic, a comparat patru vaccinuri antigripale sezoniere inactivate:

• Fluzone High-Dose (vaccin cu doză mare, pe bază de ou);

• Fluzone Standard-Dose (vaccin cu doză standard, pe bază de ou);

• Flucelvax (vaccin produs pe linii celulare mamaliene);

• Fluad (vaccin adjuvantat, destinat persoanelor vârstnice).

Participanții au fost recrutați între septembrie 2023 și martie 2024, fiind împărțiți în două grupe de vârstă: 28–60 de ani (adulți tineri) și 65–85 de ani (adulți vârstnici).

S-au colectat probe de sânge înainte de vaccinare și la 7, 28 și 90 de zile după vaccinare, pentru a analiza atât răspunsul umoral (anticorpii), cât și activarea celulelor imune. Toate cele patru vaccinuri au fost formulate pentru a oferi protecție împotriva celor patru tulpini gripale circulante în acel sezon: H1N1, H3N2, B Yamagata și B Victoria.

Analizele efectuate au inclus:

• activarea celulelor T foliculare circulante (Tfh), implicate în generarea celulelor B cu memorie;

• frecvența celulelor secretoare de anticorpi;

• activarea celulelor T CD4⁺ multifuncționale, care eliberează citokine și coordonează răspunsul imun complex;

• măsurarea celulelor B de memorie, un indicator esențial pentru imunitatea de lungă durată.

Rezultate

Rezultatele studiului au evidențiat diferențe notabile între vaccinuri și grupe de vârstă:

• La adulții vârstnici (65–85 de ani), vaccinul Fluzone High-Dose a produs cel mai puternic și coordonat răspuns imun. Acesta a determinat o activare timpurie a celulelor T foliculare circulante și a celulelor secretoare de anticorpi, sugerând o capacitate superioară de a forma memorie imună de durată.

• La adulții tineri (28–60 de ani), vaccinul Flucelvax, fabricat pe linii celulare mamaliene, a generat un răspuns imun mai robust comparativ cu Fluzone Standard-Dose. Acesta a stimulat mai eficient celulele T CD4⁺ multifuncționale și a produs o expansiune semnificativă a celulelor B de memorie, esențiale pentru protecția pe termen lung.

Toate cele patru vaccinuri au determinat titluri de anticorpi similare, însă intensitatea activării celulare – crucială pentru imunitate durabilă – a variat considerabil.

„Rezultatele oferă o înțelegere mai complexă a modului în care diferitele vaccinuri antigripale stimulează componentele celulare ale sistemului imun în funcție de vârstă”, a explicat Dr. Ross, adăugând că aceste diferențe pot ghida recomandările privind alegerea vaccinului optim pentru fiecare categorie de vârstă.

Perspective și implicații

Echipa de la Cleveland Clinic intenționează să extindă studiul către loturi mai mari de pacienți, pentru a analiza impactul formulei vaccinului asupra memoriei imune pe termen lung. Cercetătorii urmăresc, de asemenea, identificarea biomarkerilor de protecție imună durabilă, care ar putea servi drept indicatori în proiectarea vaccinurilor gripale de nouă generație.

Dr. Ross subliniază că aceste rezultate sprijină conceptul dezvoltării unui vaccin antigripal universal, capabil să inducă o imunitate extinsă și de durată împotriva multiplelor tulpini virale, reducând astfel necesitatea vaccinării anuale.