Vestibulita (Foliculita nazală)

Vestibulita (foliculita nazală) se defineşte ca fiind o infecţie bacteriană specifică de la nivelul vestibulului nazal ce apare prin invadarea foliculului pilosebaceu de către Staphiloccocus aureus, determinând apariţia la acest nivel a unei zone indurate, extrem de dureroasă. Se poate instala secundar rinoreei, infecţiilor virale cu virusul herpes simplex sau virusul varicelo-zosterian.

Corpurile străine sunt o cauză frecventă de apariţie a vestibulitei, în special la copii, determinând apariţia rinoreei purulente. De asemenea, obiceiul de introducere a degetelor la nivelul vestibulului nazal, poate fi una din cauze.

Manifestări clinice

Vestibulita (foliculita nazală) se caracterizează în principal prin durere localizată la nivelul vestibulului nazal. Simptomatologia caracteristică este reprezentată de durere, pielea de la nivelul vestibulului nazal fiind în strânsă relaţie cu cartilajul subiacent, inflamaţia având un spaţiu restrâns de desfăşurare, eritem intens (roşeaţă), inflamaţie localizată ori cu înglobarea buzei superioare, cu sau fără febră.

Diagnostic

Diagnosticul pentru vestibulita este bazat pe inspecţie, iar culturile nu sunt necesare decât dacă apar complicaţii sistemice. Colecţia purulentă este localizată strict la nivelul pielii vestibulului nazal, fără afectarea mucoasei nazale.

Complicaţii

Tratamentul inadecvat sau manipularea (stoarcerea) colecţiei purulente poate duce la complicaţii de o mare gravitate, din cauza diseminării infecţiei intracranian (pe calea vaselor sanguine ce realizează anostomoza între sistemul intracranian şi extracranian). Venele corespunzătoare nasului şi buzei superioare drenează prin intermediul venei angulare şi oftalmice (sistem extracranian) la nivelul sinusului cavernos (sistem intracranian). Sinusul cavernos este localizat la nivelul osului sfenoid, bilateral. El este împărţit de multiple septuri trabeculare în numeroase spaţii venoase cavernoase, pe unde vor trece nervul VI (abducens), nervul III (oculomotor) şi primele două ramuri din nervul V (trigemen) –nervul oftalmic şi nervul maxilar, împreună cu artera carotidă internă.

Principala complicaţie ce se poate instala este tromboflebita de sinus cavernos ce se manifestă prin apariţia iniţial a cefaleei rebele, persitente, ce nu răspunde la tratament antalgic corespunzător. Ulterior, se instalează febra, edemul periorbitar, palpebral, congestia şi edemul conjunctival, exoftalmia dureroasă. Pot fi prezente şi paraliziile de oculomotori cu apariţia ptozei plapebrale si devierea globilor oculari la încercarea de închidere a pleoapei, anestezia corneei cu dispariţia reflexului de clipire şi anestezia regiunii sprâncenoase.

Chemozisul (edem apărut la nivel corneean) duce şi la diminuarea acuităţii vizuale din cauza apariţiei secundare a leziunilor corneene şi modificarea sistemelor refringente ale globului ocular. Pot apărea şi moficări la examenul fundului de ochi cu apariţia de hemoragii papilare, peripapilare şi turgescenţa venelor retiniene. Uneori vestibulita poate fi mimată de eczemă, ameliorarea apărând nu în urma antibioticoterapiei, ci în urma topicelor locale cu corticoterapie. În cazurile de vestibulită pesistentă trebuie luată în calcul o afecţiune neoplazică precum carcinomul scoamos sau carcinomul bazocelular.

Tratament

Primul lucru recomandat pacientului care prezintă foliculita nazală este evitarea exprimarii (stoarcerii) colecţiei purulente pentru evitarea apariţiei complicaţiilor indezirabile. Tratamentul de elecţie este reprezentat de administrarea parenterală de antibioticoterapie activă pe Staphilococcus aureus combinată cu aplicaţii locale de unguente ce conţin antibiotic. Buza superioară trebuie mobilizată cât mai puţin, iar dieta trebuie să fie una lichidă sau semisolidă. Scopul principal al acestor măsuri este evitarea apariţiei complicaţiilor. In cazul in care colecţia purulentă este de mici dimensiuni, aplicarea locală de comprese calde accelerează formarea colecţiei şi drenajul acesteia.

Colecţiile purulente mari necesită incizie şi drenaj chirurgical. Dupa drenaj, zona necesită antiseptizare cu clorhexidină şi mupirocină 2 % sub formă de topic local de două ori pe zi.
Dacă nu sunt prezente complicaţiile sistemice sau celulita extensive, topicele locale cu antibiotic determină vindecarea, iar antibioticoterapia orală nu este necesară. Altfel, în cazul complicaţiilor, antibioticoterapia sistemică este indispensabilă şi trebuie să acopere şi stafilococul auriu meticilino-rezistent.

Antibioticele recomandate sunt: Trimetroprim sulfametoxazol, Doxiciclina, Clindamicina. În cazuri severe se administrează Vancomicina sau Linezolid.