Complicațiile rinoplastiei

Complicațiile rinoplastiei

©

Autor:

Complicațiile rinoplastiei

Rinoplastia este de departe cea mai solicitată dintre intervenÈ›iile chirurgicale la nivel facial. În timp ce alte operaÈ›ii pot avea un acces anatomic dificil sau un timp operator îndelungat, determinând oboseala chirurgului, operaÈ›ia de rinoplastie necesită o înÈ›elegere aprofundată, fiind un amestec de artă È™i È™tiință. 

Orice intervenÈ›ie chirurgicală are tendinÈ›a la complicaÈ›ii, de aceea o bună cunoaÈ™tere a acestora este esenÈ›ială pentru a informa pacientul, astfel încât o decizie corectă să poată fi luată, pentru a reduce incidenÈ›a acestora, pentru a minimiza gravitatea unor complicaÈ›ii iminente È™i pentru a trata o complicaÈ›ie odată apărută.

ComplicaÈ›iile rinoplastiei pot fi împărÈ›ite în 4 categorii de bază, după cum urmează :

  • complicaÈ›iile intraoperatorii;
  • complicaÈ›iile imediat post-operatorii;
  • complicaÈ›iile post-operatorii precoce;
  • complicaÈ›iile post-operatorii târzii.


O complicaÈ›ie poate fi definită ca un eveniment medical neaÈ™teptat sau ca o condiÈ›ie chirurgicală ce necesită o atenÈ›ie deosebit de sporită în timpul sau după operaÈ›ie. [6, 9, 12]

Epidemiologie

Conform literaturii de specialitate, rata complicaÈ›iilor chirurgiei nasului variază între 4-18. 8%. Pielea È™i È›esuturile moi asociază complicaÈ›ii în peste 10% din cazuri.

Conform estimărilor, complicaÈ›ii severe sistemice sau amenințătoare de viață apar în 1, 7 până la 5% din cazurile de rinoplastie.

Manifestările clinice ale complicațiilor rinoplastiei pot fi clasificate după cum urmează:

  • funcÈ›ionale;
  • infecÈ›ioase;
  • estetice;
  • fiziologice;
  • specifice complicaÈ›iei.


Tipuri de complicații

Complicațiile intra-operatorii

Sângerarea excesivă
Aceasta poate fi determinată de o coagulopatie genetică sau dobândită; trebuie investigată înaintea intervenÈ›iei chirurgicale. Dacă nu a fost investigată, un consult urgent hematologic în timpul intervenÈ›iei este necesar. Coagulopatiile dobândite sunt de obicei medicamentos induse, aspirina fiind de obicei unul dintre vinovaÈ›i. Acest medicament trebuie oprit cu 2 săptămâni înaintea intervenÈ›iei.

Fibrinoliza primară cauzează sângerarea excesivă în timpul rinoplastiei. Această tulburare este cauzată de o activare anormală a sistemului fibrinolitic ce conduce la dizolvarea rapidă a cheagurilor. Testele de sânge pentru fibrinogen, produÈ™ii de degradare ai fibrinogenului È™i timpul de liză a euglobulinelor ajută la stabilirea diagnosticului.

Hemostaza locală inadecvată poate de asemenea cauza sângerări excesive intraoperator, contribuind la creÈ™terea dificultății È™i a timpului operator. Hemoragiile intraoperatorii se întâlnesc în 0,3-1% din cazuri. [7, 8, 12]

Arsuri produse de cauterizare
ComplicaÈ›iile de acest tip pot fi cauzate de o defectare mecanică sau de o eroare chirurgicală. Tocmai de aceea este necesară prudență maximă în momentul utilizării electrocauterului. În funcÈ›ie de situaÈ›ie trebuie instituite măsurile necesare în cazul producerii unei arsuri. Necroza pielii poate determina apariÈ›ia unei cicatrici.

Reducerea de os piramidal
Reducerea piramidei osoase poate să apară în timpul îndepărtării unui fragment osos cu un osteotom, în special atunci când pacientul a avut un traumatism nazal anterior sau dacă vomerul ori etmoidul au fost slăbite în urma unor intervenÈ›ii chirurgicale anterioare.
Rectificarea necesită apropierea atentă a segmentelor și furnizarea de sprijin adecvat de tip atelă internă și externă pe perioada vindecării.

Dezarticularea cartilajului lateral superior
Dezarticularea bilaterală produce o deformare în V inversat, iar dezarticularea unilaterală produce asimetrie la nivelul treimii mijlocii a nasului. Anumite grefe pot ameliora simptomele respiratorii È™i estetice. [6, 9, 11, 12]

Complicații ale osteotomiei

  • deformare tip „rocker” - această deformare rezultă atunci când osteotomia medială creează o fractură cefalică mai înaltă în partea cea mai groasă a joncÈ›iunii fronto-nazale; încercarea de a îngusta după osteotomii rezultă în lateralizarea segmentului superior al oaselor fracturate; repoziÈ›ionarea fracturii cefalice pe osul nazal rectifică deformarea;
  • deformare tip „step - această deformare poate rezulta dacă o singură osteotomie laterală este făcută medial prea departe de È™anÈ›ul nazofacial, cu o creastă vizibilă pe partea laterală a naÈ™ului; corecÈ›ia implică repetarea osteotomiei la nivelul corect;
  • deformare tip „open roof - când segmentul lateral nu se aliniază cu septul după osteotomii, rezultă un decalaj ce poate fi vizualizat È™i palpat; dacă este neglijată, mucoasa nazală aderă la È›esutul moale de deasupra È™i poate crea o depresiune; dacă eÈ™ecul de aliniere este unilateral, nasul pare asimetric; corecÈ›ia implică asigurarea centralizării septului È™i mobilizarea medială completă a segmentelor laterale după osteotomie.


Cazurile uzuale de deformare tip „open roof” includ următoarele:

  • fractură cefalică în lemn verde în timpul osteotomiei;
  • eÈ™ec al mobilizării adecvate a segmentelor mediale fracturate;
  • deviaÈ›ie perpendiculară a etmoidului necorectată (poate împiedica medializarea segmentelor laterale). [10], [11]


Traumatisme nazale
Pe perioada osteotomiei, mai ales la nivelul nasului care a fost anterior traumatizat, există o tendință să se recreeze fracturile preexistente. Apropierea de orbită È™i craniu face aceste structuri mai sensibile la astfel de evenimente. Hemoragia orbitară È™i celulita orbitară pot pune în pericol vederea È™i este necesar imediat un consult oftalmologic. Leziuni ale aparatului nazolacrimal pot de asemenea să apară, iar simptomele persistente pot conduce la fistulizarea sacului în cavitatea nazala. Leziuni ale nervului infraorbital de asemenea au fost raportate. [8, 10, 11]

Complicații imediat post-operatorii

  • ObstrucÈ›ia căilor aeriene - aspirarea de sânge după dezintubare poate determina laringospasm. Aceasta poate necesita tratament cu un miorelaxant È™i reintubare sau aplicarea unei presiuni ventilatorii positive. Ambalarea nazală sau aspiraÈ›ia atelei intranazale poate cauza de asemenea obstrucÈ›ia cailor aeriene. Dacă s-au amplasat astfel de obiecte, acestea trebuiesc securizate pe măsură.
  • Anafilaxia - este o altă posibilitate când se poate folosi medicaÈ›ia antibiotică intraoperator. Șocul anafilactic după bandajare nazală cu bacitracina a fost raportat în anumite cazuri, de asemenea anafilaxia la latex este prezentă. [1]
  • Tulburări vizuale - deteriorarea tranzitorie È™i/sau permanentă a vederii a fost descrisă ulterior utilizării anestezicului local È™i/sau a injectării de substanÈ›e vasoconstrictoare. Aceasta poate fi legată de vasospasm È™i trombembolism ce cauzează ischemie oftalmică. Dacă simptomele persistă, consultul de specialitate este necesar.

Complicații postoperatorii precoce

Hemoragia este una dintre complicaÈ›iile postoperatorii precoce a cărei prevalență variază între 2-4%. Se încearcă localizarea sursei de sângerare după aplicarea vasoconstrictoarelor corespunzătoare. Cauterizarea endoscopică a vaselor este posibilă. 

Hematomul septal poate necesita aspirație zilnică. Unii autori susțin lărgirea inciziei pentru a favoriza drenajul hematomului urmat de o ambalare de 48h. Administrarea de antibiotice este indicată pentru a proteja de formarea abceselor septale.

Infecția

  • InfecÈ›ia plăgii - rata de infecÈ›ie a plăgii după rinoplastie este cotată la mai puÈ›in de 2%. Celulita localizată, abcesele sau granulomul răspund la tratamentele antibiotice È™i drenaj. Folosirea materialului străin poate provoca un episod infecÈ›ios. Nicio asociere consecventă între profilaxia cu antibiotice de rutină È™i infecÈ›ia plăgii nu a fost raportată.
  • Septicemia - conÈ™tientizarea posibilității acestei complicaÈ›ii este esenÈ›ială. Febra cauzată de infecÈ›ie poate duce la hipotermie din insuficiență circulatorie acută È™i disfuncÈ›ii multiple de organ. Un consult cu privire la medicaÈ›ia antibiotică, managementul insuficienÈ›ei circulatorii È™i a CID poate fi necesar. [9, 10]
  • Sindromul de È™oc toxic este caracterizat de febră postoperatorie, stări de vomă, diaree, hipotensiune fără pierdere evidentă de sânge È™i un rush eritematos precum o arsură solară. În cazuri severe È™ocul poate manifesta câteva zile mai târziu descuamarea pielii de la nivelul palmelor È™i tălpilor.  

Tratamentul presupune:

  • îndepărtarea ambalării nazale È™i prelevarea de culturi nazale;
  • administrarea imediată de antibiotic antistafilococic beta-lactamazo-rezistent;
  • iniÈ›ierea investigaÈ›iilor multisistemice È™i de susÈ›inere a vieÈ›ii È™i resuscitare hemodinamică.


Sindromul de È™oc toxic poate apărea în urma chirurgiei nasului la 0,016% din cazuri, rata mortalității fiind însă de 11% în cazul în care se întâlneÈ™te. [2, 12]

Infecții intracraniene
- apropierea față de craniu reprezintă o cale traumatică și influențează probabilitatea de meningită, empiem subdural, abces cerebral sau tromboză de sinus cavernos. Durerile de cap, febră, somnolență sunt semne ce ridică suspiciuni și trebuie investigate.

Sinuzita cronică/acută - condițiile post operatorii intervenției sunt favorizante dezvoltării sinuzitei.

Dehiscența inciziei interne trece de obicei neobservată. Dehiscența inciziei transcolumelare trebuie să fie tratată imediat, altfel o cicatrice inestetică se poate forma.

Edemul persistent
- edemul iniÈ›ial È™i echimoza periorbitară pot dura până la 10 zile. Severitatea poate fi cauzată de osteotomii dificile, timpul intraoperator lung, bandarea nazală excesivă, vărsături postoperatorii È™i creÈ™terea tensiunii arteriale. Administrarea dexametazonei intravenos pe perioada intervenÈ›iei, comprese reci È™i monitorizarea presiunii arteriale pot minimiza edemul. [7, 8, 9]

Necroza pielii - utilizarea în exces a electrocauterului sau un pansament strâns pot determina tulburări vasculare È™i necroza pielii. Debridarea È™i vindecarea secundară este încurajată dacă aceasta se întâmplă. Mai târziu, injecÈ›ii locale cu steroizi, dermabraziunea È™i modificarea cu laser pot fi necesare pentru a avea o cicatrice estetică.

InsuficienÈ›a cardiovasculară - la vârstnici È™i cei cu probleme cardiace ambalarea nazală poate duce la hipoxie, motiv pentru care se practica utilizarea terapiei cu oxigen în astfel de condiÈ›ii.

Rinoreea LCR
- nu e o complicaÈ›ie foarte frecventă. Traumatisme anterioare unor defecte osoase ongenitale pot determina apariÈ›ia acesteia. Diagnosticul definitiv se pune prin identificarea beta2-transferinei în lichidul de drenaj. Majoritatea scurgerilor se vindeca spontan. [3]

ComplicaÈ›ii psihologice precoce - episoade tranzitorii de anxietate sau depresie ce pot dura pană la 6 săptămâni după operaÈ›ie. [4]

ComplicaÈ›ii postoperatorii târzii

  • Hipertrofia cicatricii - pierderea de tegument cauzată de infecÈ›ie È™i necroză poate lăsa o cicatrice inestetică. Se poate face tratament ulterior, ce include dermabraziune, tratament cu laser È™i/sau revizuirea chirurgicală a cicatricilor.
  • PerforaÈ›ia septală - prevalenÈ›a acestei complicaÈ›ii este de 3-24. 5%. Închiderea chirurgicală poate fi încercată în perforaÈ›ii septale mai mici simptomatice.
  • Stenoza nazală - este de o gravitate extremă È™i poate fi legată de incizii circumscrise. Stenoza provoacă obstrucÈ›ia căilor respiratorii È™i este o sursă de disconfort persistent.
  • Meningita recurentă - atacuri recurente de meningită împiedică localizarea unei fistule.
    Chist dorsal - mucoasă nazală strămutată în È›esuturile subcutanate pot duce la această complicaÈ›ie rară. Îndepărtarea endonazală poate fi posibilă. [2, 3, 5, 9, 11]

Data actualizare: 14-09-2019 | creare: 11-02-2016 | Vizite: 21316
Bibliografie
1. Gall R, Blakley B, Warrington R, et al. Intraoperative anaphylactic shock from bacitracin nasal packing after septorhinoplasty. Anesthesiology. 1999 Nov. 91(5):1545-7.
Link: https://anesthesiology.pubs.asahq.org/article.aspx?articleid=1946897
2. Jacobson JA, Kasworm EM. Toxic shock syndrome after nasal surgery. Case reports and analysis of risk factors. Arch Otolaryngol Head Neck Surg. 1986 Mar. 112(3):329-32.
Link: https://archotol.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=613065
3. Kruszewski W1, Kruszewska K, Mantur M .Cerebrospinal rhinorrhea--etiology, clinical signs and laboratory diagnosis
Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16886579
4. Sarwer DB, Pertschuk MJ, Wadden TA, Whitaker LA. Psychological investigations in cosmetic surgery: a look back and a look ahead. Plast Reconstr Surg. 1998 Apr. 101(4):1136-42.
Link: https://journals.lww.com/plasreconsurg/pages/articleviewer.aspx?year=1998&issue=04000&article=00040&type=abstract
5. Bae JS, Kim ES, Jang YJ. Treatment outcomes of pediatric rhinoplasty: the Asan Medical Center experience. Int J Pediatr Otorhinolaryngol. 2013 Oct. 77(10):1701-10.
Link: https://www.ijporlonline.com/article/S0165-5876(13)00364-9/pdf
6. Anderson JR, Ries WR. Rhinoplasty: Emphasizing the External Approach. New York: Thieme Inc. 1986.
Link: https://books.google.ro/books?id=biPaBwAAQBAJ&pg=PA349&lpg=PA349&dq=Rhinoplasty:+Emphasizing+the+External+Approach&source=bl&ots=TIEe9QmgBQ&sig=ux68ssi63qGzUhm_fAh_Sc3QlHM&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj7o6qc--3KAhUnS5oKHb_-DxcQ6AEIMDAD#v=onepage&q=Rhinoplasty%3A%20Emphasizing%20the%20External%20Approach&f=false
7. Fernandes SV. Nasal fractures: The Taming of the Shrew. Laryngoscope. 2004 Mar. 114(3):587-92.
Link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1097/00005537-200403000-00038/full
8. Teoman, Eskitascioglu; Alper, Kemaloglu: Skin necrosis in nasal dorsum following rhinoplasty. European Journal of Plastic Surgery – Springer Journals Feb 1, 2010
Link: https://www.deepdyve.com/lp/springer-journals/skin-necrosis-in-nasal-dorsum-following-rhinoplasty-x1UgvWnIjK?articleList=%2Fsearch%3Fquery%3Dcomplications%2Bof%2Brhinoplasty
9.Gerhard Rettinger: Risks and complications in rhinoplasty.GMS Current Topics in Otorhinolaryngology- Head and Neck Surgery 2007,Vol. 6
Link: https://www.deepdyve.com/lp/pubmed-central/risks-and-complications-in-rhinoplasty-I0W8ZTS4uZ?articleList=%2Fsearch%3Fquery%3Dcomplications%2Bof%2Brhinoplasty
10.Open Roof Deformity
Link : https://www.rhinoplastysurgeonnewyork.com/open-roof-deformity-rhinoplasty-surgery.htm
11. Rhinoplasty: risks and pitfalls
Link : https://noserevisionsurgeryandsurgeons.blogspot.ro/2011/12/rhinoplasty-risks-and-pitfalls.html
12. Valentine Fernandes, Francisco Talavera, Robert M Kellman : Complications of Rhinoplasty
Link : https://emedicine.medscape.com/article/843439-overview
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Epistaxis (sangerari nazale) - primul ajutor
  • Părul din nas - cum îl gestionăm corect medical
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum