Black Friday ROmedic

Cordul pulmonar cronic - CPC

Autor: ROmedic

Cordul pulmonar cronic - CPC

Cordul pulmonar cronic (CPC) este definit clasic ca hipertrofia si dilatatia ventriculului drept (HVD - hipertrofie de ventricul drept), consecutiva unor boli care afecteaza functia si/sau structura plamanilor, exceptand situatiile cand acestea sunt urmarea bolilor cordului stang sau cardiopatiilor congenitale.

 

HVD reprezinta elementul central de definire si diagnostic pentru cordul pulmonar cronic.

Cordul pulmonar cronic se poate insoti eventual de insuficienta cardiaca dreapta.

 

Cauze si clasificare

Cordul pulmonar cronic apare in numeroase afectiuni ale parenchimului pulmonar si ale cailor aeriene intratoracice, in afectari ale cutiei toracice, in boli neuromusculare, in tulburari ale centrului de control respirator si in boala pulmonara vasculara ocluziva; toate acestea pot conduce la CPC daca evolueaza cronic si interfera cu functia sau/si structura plamanului - elemente care conditioneaza o alterare semnificativa a patului vascular pulmonar, cu hipertensiune pulmonara (HTP) persistenta si cel mai adesea progresiva.

 

1. Etiologia cea mai frecventa pentru cordul pulmonar cronic este reprezentata de boli ale parenchimului pulmonar si ale cailor respiratorii intratoracice. Dintre acestea se detaseaza boala obstructiva pulmonara cronica (BPOC), care impreuna cu astmul infectios cronic si bronsiectaziile difuze insumeaza aprox. 70% dintre cauzele de cord pulmonar cronic.

 

Tendinta BPOC de a se transforma in cord pulmonar cronic este cu atat mai mare cu cat componenta de bronsita cronica (tipul B de boala) este mai importanta. Pe de alta parte numai aprox. 20% dintre bolnavii cu BPOC dezvolta cord pulmonar cronic, restul ramanand fara tulburari hemodinamice semnificative.

 

2. Bolile interstitiale fibrozante si bolile granulomatoase, mai frecvente si mai bine diagnosticate in prezent, insumeaza aprox. 15% dintre cauzele de cord pulmonar cronic.

 

3. Un grup heterogen este reprezentat de afectarile cutiei toracice, boli neuromusculare si tulburarile centrului de control al respiratiei, care toate au in comun hipoventilatia alveolara cu plaman normal. Instalarea cordului pulmonar cronic se face progresiv, fara posibilitatea reversibilitatii sale. Din aceasta grupa, trebuie remarcat cord pulmonar cronic la persoanele cu obezitate importanta, la cei cu obezitate si tulburari de sensibilitate ale centrului respirator (sindrom Pickwick), precum si in sindromul de apnee in somn. La aceste persoane reducerea ponderala poate constitui un mijloc de reducere sau stabilizare a tulburarilor hemodinamice.

 

4. Grupul de boli care produc ocluzia difuza a patului vascular pulmonar, cu HTP consecutiva, reprezinta aprox. 2% dintre cazurile de cord pulmonar cronic; ele realizeaza o HTP severa, cu evolutie invariabil accelerata catre insuficienta cardiaca dreapta.

 

Obstructia patului vascular pulmonar se intalneste in HTP primitiva, tromboembolismul pulmonar cronic sau invasculite pulmonare.

 

Sub aspect hemodinamic, cordul pulmonar cronic poate fi clasificat in cord pulmonar cronic compensat si decompensat. In stadiul de cord pulmonar cronic compensat exista HTP variabila de repaus si care se amplifica la efort, HVD, dar presiunea telediastolica in ventriculul drept, presiunea in atriul drept si fractia de ejectie sunt normale.

 

In cordul pulmonar cronic decompensat sunt prezente semnele de insuficienta cardiaca dreapta, elementele definitorii privesc HTP de repaus, de diverse grade, presiunea telediasolica in ventriculul drept si atriul drept crescute,  fractia de ejectie scazuta.

 

Un bolnav poate prezenta in cursul evolutiei trecerea dintr-o categorie hemodinamica in altele, dupa cum evolueaza boala de fond, cu agravari si ameliorari temporare.

 

Diagnostic

Diagnosticul pozitiv de cord pulmonar cronic este relativ usor de formulat in prezenta istoricului de boala pulmonara si a existentei simptomelor si semnelor pulmonare si cardiace relativ caracteristice, daca electrocardiograma sau/si examenul radiologic toracic arata semne de hipertrofie-dilatatie de cord drept si eventual artere pulmonare largi in hil.


Tablou clinic

In tabloul clinic al cordului pulmonar cronic se regasesc simptome si semne intricate ale:

  • Bolii pulmonare (mai rar extrapulmonare) generatoare de HTP;
  • Sindromul de HTP;
  • HVD, cu sau fara semne de insuficienta cardiaca dreapta.

 

A. Boala pulmonara sau extrapulmonara care produce cord pulmonar cronic se afla, de obicei, pe primul plan al tabloului clinic, aproape in toate etapele de evolutie a cordului pulmonar cronic.


In aproape 70% dintre cazuri, tabloul clinic este de BPOC tip B. Bolnavii - de regula fumatori - au un istoric de tusitori cronic, cu sputa mucoasa sau mucopurulenta in cantitate variabila, survenind mai ales in anotimpurile umede sau reci sau dupa infectii virobacteriene.

 

Frecvent, in perioadele de acutizare, apar accese de bronhospasm, cu dispnee expiratorie si wheezing. Dispneea, initial intermitenta, in perioadele de acutizari sau bronhospasm, tinde sa apara la eforturi mici sau chiar in repaus. Dupa ani de evolutie, cu agravari repetate ale simptomatologiei, se instaleaza insuficienta respiratorie, cu cianoza severa, extermitati calde si eventual encefalopatie hipercapnica.

 

B. Sindromul de HTP are simptome clinice necaracteristice sau aparind numai la valori presionale foarte mari. Dintre acestea asociatia: dispneea de efort, sincopa de efort si uneori durerile precordiale, poate sugerea prezenta de HTP; dispneea insa este o manifestare comuna a bolilor pulmonare si extrapulmonare aflate pe primul plan clinic.

 

C. HVD, urmare a HTP, si insuficienta cardiaca dreapta reprezinta elementele cele mai caracteristice din punct de vedere clinic, al instalarii CPC. Insuficienta cardiaca dreapta apare in fazele relativ tardive ale evolutiei HTP si CPC si are de obicei drept factori precipitanti infectiile respiratorii, tromboembolismul pulmonar sau aritmiile cardiace.

 

Semnele de insuficienta respiratorie coexista - cel mai adesea - cu cele de decompensare cardiaca si foarte frecvent, evolueaza paralel.


Explorarile paraclinice

Investigatiile paraclinice sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului pozitiv, etiologic si functional de cord pulmonar cronic. Ele pot fi grupate in:
Explorari conventionale
Explorari speciale ale structurii si functiei circulatiei pulmonare.

Explorari conventionale

Explorarile conventionale reprezinta metode comune, usor accesibile, aproape toate obligatoriu de efectuat, atunci cand exista suspiciunea prezentei de cord pulmonar cronic.

 

Radiografia toracica standard poate arata modificari ale cordului, vaselor pulmonare si parenchimului pulmonar.

 

Electrocardiograma reprezinta metoda de explorare cea mai importanta prin specificitatea ei privind semnele de hipertrofie ventriculara dreapta si hipertrofie atriala dreapta. Atunci cand criteriile electrocardiografice sunt prezente, diagnosticul de cord pulmonar cronic poate fi considerat precizat (specificitatea este de aproape 100%).

 

Ecocardiografia a devenit, odata cu cresterea accesibilitatii, metoda de explorare care furnizeaza neinvaziv numerose date morfologice si functionale in cordul pulmonar cronic.

 

Explorarea ventilatorie si dozarea gazelor sanguine furnizeaza date directe asupra tipului de disfunctie ventilatorie si de insuficienta respiratorie si date aproximative asupra prezentei HTP si a consecintelor ei. Aceste tipuri de explorari sunt in special utile in BPOC si partial in bolile pulmonare restrictive.

Alte explorari

Limitele metodelor de explorare conventionala a HVD si a CPC in etapele lor incipiente au condus la introducerea unor metode de explorare mai sensibile dar mai complexe, care sa deceleze modificari de functie si de structura a ventriculului drept si circulatiei pulmonare.

 

Scintigrafia miocradica cu Ta – 201 este folosita pentru studiul HVD deoarece s-a demonstrat ca ventriculul drept nu se vizualizeaza scintigrafic decat in conditii de hipertrofie.

 

Ventriculografia izotopica cmputerizata aduce informatii precise asupra functiei ventriculului drept.

 

Cateterismul arterei pulmonare si angiografia pulmonara de contrast raman indicatii de exceptie, atunci cand se suspecteaza prezenta unei TEP complicate cu HTP si CPC. Cateterismul arterei pulmonare furnizeaza datele cele mai precise hemodinamice.

 

Biopsia pulmonara prin toracotomie minima reprezinta o indicatie de exceptie, numai pentru elucidarea unor etiologii rare ale cordului pulmonar cronic (HTP primitiva, boli interstitiale rare, ca de ex. Histiocitoza X sau hemangiomatoza). Metoda comporta riscuri serioase la bolnavii cu HTP severa si cord pulmonar cronic. Ea poate fi utila inainte de transplantul pulmonar.


Evolutie, complicatii si prognostic

Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de boala de baza care a determinat HTP, de gradul HTP, de elementele de reversibilitate ale afectiunilor pulmonare si ale HTP, de insuficienta respiratorie coexistenta.

 

In cazul BPOC, evolutia depinde de tipul de BPOC (A sau B), de severitatea obstructiei respiratorii, de ritmul si gravitatea acutizarilor virobacteriene si, in final, de gradul hipoxiei alveolare pe care o realizeaza.

 

In alte afectiuni pulmonare, cu ritm de progresie a bolii mai lent sau cu factori de reversibilitate limitati, ca de exemplu emfizemul pulmonar difuz sever, fibroze pulmonare primitive sau in pneumoconioze, evolutia spre cord pulmonar cronic se face mai lent; in schimb insuficienta cardiaca dreapta, odata instalata, este greu tratabila, intrucat nu mai sunt prezenti factori de reversibilitate a HTP.

 

Dupa prima decompensare a cordului drept, mortalitatea in CPC secundar BPOC este de aprox. 40% in urmatorii 5 ani, dar oxigenoterapia cronica are efect pozitiv asupra HTP si reduce mortalitatea in mod semnificativ. Perioadele de decompensare reprezinta perioade de complicatii severe: aritmii, tromboembolism pulmonar, hemoragii digestive superioare, insuficienta renala functionala.


Tratament

Tratamentul pentru cord pulmonar cronic trebuie diferentiat in functie de tipul etiopatogenic si de principalul mecanism generator al HTP.

 

Obiectivele tratamentului sunt:

  • reducerea sarcinii ventriculului drept prin scaderea valorilor HTP;
  • tratamentul insuficientei cardiace drepte acolo unde ea s-a instalat.

 

Mijloacele terapeutice prin care se pot realiza aceste obiective includ:

  • tratarea bolii de baza pulmonare sau extrapulmonare, generatoare a HTP;
  • oxigenoterapia;
  • utilizarea medicatiei vasodilatatoare pulmonare pentru reducerea HTP;
  • diuretice, in caz de retentie hisdrosalina;
  • digitala in unele forme de CPC decompensat;
  • sangerari repetate, la bolnavii cu policitemie;
  • evaluarea oportunitatii unei interventii chirurgicale corective a bolii de fond.

 

Tratarea bolii de baza are in vedere mai ales acele entitati etiologice care au un coeficient de reversibilitate. Deoarece 70% dintre bolnavii cu cord pulmonar cronic recunosc drept etiologie BPOC, tratarea corecta a acesteia reprezinta un mod de a realiza profilaxia pentru cordul pulmonar cronic, iar la cei cu cord pulmonar cronic deja instalat de a impiedica agravarea sa. In tratamentul BPOC se urmareste:

  • combaterea episoadelor de acutizare virobacteriana, realizata cu antibiotice;
  • combaterea disfunctiei ventilatorii obstructive prin bronhodilatatoare betamimetice, anticolinergice si teofilina;
  • combaterea sindromului obstructiv bronsic de natura inflamatorie prin corticoterapie;
  • fluidificarea secretiilor.

 

Antibioticele de electie sunt tetraciclina, ampicilina sau amoxicilina si cotrimoxazolul. Durata curelor este de 7-10 zile; nu sunt justificate de obicei cure de mai lunga durata.

Celelalte etiologii pentru cordul pulmonar cronic parenchimatos prezinta coeficienti de reversibilitate net mai mici sub orice terapie (fibroze difuze, colagenoze, pneumoconioze).

 

Oxigenoterapia poate fi indicata fie in administrare de scurta durata, in timpul agaravarilor cordului pulmonar cronic, fie sub forma de terapie cronica la domiciliu. Oxigenoterapia cronica la domiciliu se poate efectua fie prin concentroare, fie prin mici rezervoare portabile de oxigen lichid. Este dovedit ca numai utilizarea continua (14-16 ore pe zi) are efecte semnificative favorabile, in timp ce administrarea intermitenta nu confera avantaje demonstrabile.

 

Vasodilatatoarele - tratamentul cronic cu PG12 este indicat bolnavilor c HTP primitiva sau alte etiologii severe de cord pulmonar cronic, aflati pe lista de asteptare in vederea transplantului pulmonar.

 

Diureticele sunt recomandate in tratarea retentei hidrosaline din cadrul cordului pulmonar cronic decompensat. Ele reduc expansiunea volemica si edemul periferic. Se utilizeaza diuretice de ansa (furosemid sau acid etacrinic) si antialdosteronice (spironolactona) sau alte diuretice care economisesc potasiul (de tipul amiloridului).

 

Digitala reprezinta o medicatie controversata in tratamentul pentru cordul pulmonar cronic. Cu toate controversele, digitalizarea este recomandabila in: cord pulmonar cronic cu tahiaritmii supraventriculare; cord pulmonar cronic asociat cu disfunctie sistolica a ventriclului staang (ischemica sa hipertensiva); cord pulmonar cronic cu insuficienta cardiaca dreapta la care se presupune un debit cardiac scazut (semne importante de HVD, hipotensiune).

 

Sangerarea este indicata la bolnavii cu poliglobulie secundara marcata, consecinta a hipoxemiei cronice. Sangerarile se pot repeta in ambulator, la un interval de 4-6 saptamani.

 

Interventiile chirurgicale pot fi corective pentru boala de fond si in cazul bolilor severe, ireversibile, se poate incerca transplantul pulmonar. Interventiile corective se executa in cazul malformatiilor toracale (mai ales de coloana vertebrala) sau in sindromul de apnee in somn de cauza periferica, in care corectarea structurii osoase a fetei poate duce la o ameliorare marcata a bolii cauzatoare de HTP si cord pulmonar cronic.

Transplantul pulmonar este rezervat numai bolilor grave, avansate si ireversibile.


Data actualizare: 08-11-2013 | creare: 27-01-2009 | Vizite: 45019

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • BioSport Earbuds – căștile care îți monitorizează inima
  • 5 obiceiuri pentru o inimă sănătoasă
  • Dispozitivul electric pentru îmbunătățirea funcției cardiace
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK