Crampe musculare

Crampele musculare sunt contractii involuntare ale unui muschi sau ale unui grup muscular. Crampele provoaca durere intensa si incapacitatea folosirii muschilor afectati.

 

Crampele sunt senzatii neplacute, adesea dureroase cauzate de contractii sau scurtarile muschilor. Pot fi determinate de frig, suprautilizare fizica sau nivel scazut de calciu in singe (mai ales la adolescenti cind au nevoie de calciu pein singe si pentru maturarea osoasa) . Totusi, cauza cea mai intilnita pentru crampele musculare este nivelul scazut de sodiu si potasiu din singe, alaturi de deshidratarea excesiva. Bolile febrile sau intoxicatiile pot de asemeni cauza crampe, mai ales in musculatura stomacului-denumite colici.
Acesti muschi contractati sau spasme mu se pot relaxa. Crampele sunt involuntare, pot fi foarte dureroase si se mentin de la citeva secunde pina la citeva minute. Ocazional pot dura pina la 15 minute. La momentul declansarii spasmului, muschiul este dur si vizibil. Spasmul se datoreaza contractiilor spontane si afecteaza grupe individuale de muschi.

Crampele musculare sunt frecvente la sportivi si persoanele in virsta care efectueaza activitati fizice extenuante. Sportivii sunt predispusi la crampele piciorului cind este obosit sau corpul nu este antrenat adecvat efortului depus. Crampele se dezvolta la finalul unor exercitii intense sau 4 ore mai tirziu. Persoanele in virsta sunt mai succeptibile la crampele musculare datorita atrofiei normale a muschilor care incepe la 40 de ani si accelereaza o data cu inactivitatea.
Persoanele cu paramiotonie congenitala, forme severe de miotonie sau miopatii metabolice prin defecte ale glicolizei (boala McArdle, boala Cori sau Forbes, boala Tauri, deficitul de lactat defidrogenaza) pot determina mialgii si spasme musculare nonneurale.

Cele mai multe crampe pot fi oprite din evolutie daca se intinde muschiul. Pentru crampele picioarelor se recomanda ambulatia. Pentru o crampa a muschilor gastrocnemieni (pulpa piciorului) persoana poate poate efectua intinderi ale membrului afectat cu sprijin in miini pe perete. Masajul usor al muschilor ajuta la relaxare, de asemeni aplicxarea de caldura locala. O metoda inedita si inexplicabila terapeutic este reprezentata de ciupirea ferma a tesutului supraiacent buzei, sub nas si mentinerea ciupiturii pina la oprirea crampei (15 min) . Injectiile cu toxina botulinica sunt folosite cu succes pentru unele afectiuni musculare distonice localizate la un grup limitat de muschi. Un raspuns favorabil se poate mentine pentru citeva luni.
Tratamentul crampelor asociate cu afectiuni specifice necesita tratarea acestora.

Cauzele crampelor musculare

Exista numeroase cauze ale crampelor: hiperflexia, hipoxia, expunerea la modificari bruste de temperatura, deshidratarea, sodiul scazut din singe sau hipocalcemia. Crampele musculare pot fi si un simptom sau complicatie a sarcinii, bolii renale, bolilor tiroidiene, hipopotasemiei sau hipocalcemiei, sindromului picioarelor nelinistite, venelor varicoase si sclerozei multiple.
Dezechilibrele electrolitice pot determina crampe si tetanie musculara, mai ales nivelul scazut de potasiu si calciu. Aceasta tulburare deriva din pierderile mari de fluid interstitial prin transpiratie. Lichidul interstitial contine cantitatea majoritara de apa si sare din organism. Pierderea particulelor osmotic active din celulele musculare conduce la tulburarea echilibrului osmotic si edemul muschilor. Edemul muscular determina alterarea functiei pompei de calciu dintre lumenul muscular si reticulum sarcoplasmic, calciul raminind captiv pe troponina si se continua contractia musculara.
S-a observat asocierea sindromului picioarelor nelinistite cu crampele musculare, ambele fiind rezultatul excesului de insulina. Evitarea concentratiilor mici de glucoza din singe ajuta la evitarea crampelor.

Cauze externe:

Numeroase medicamente pot determina crampe. Diureticele puternice (furosemidul) care elimina fluidele corpului pot induce crampe. Acestea determina si pierderea de sodiu si potasiu, calciu, magneziu.
Statinele sunt cunoscute a determina mialgie si crampe printre alte efecte adverse, incluzind scaderea glucozei sanguine. Alti factori de risc sunt exercitiile fizice viguroase, virsta, sexul feminin, istoric de crampe in antecedente si hipotiroidismul. Pina la 80% dintre sportivii care folosesc statine sufera efecte musculare adeverse semnificative. Suplimentarea coenzimei Q10 este utila pentru a evita unele eefcte asociate cu statinele.
Medicamente precum donepezil (pentru Alzheimer) si neostigmina (pentru miastenia gravis), raloxifen (osteoporoza) determina crampe. Tolcapone (pentru Parkinson) determina crampe la 10% din pacienti. Nifedipina (pentru aritmie, HTA), terbutalina (pentru astm) si albuterlul determina crampe musculare.
Crampele sunt detectate la pacientii care au intrerupt o medicatie cu efecte sedative, incluzind alcoolism, barbiturice, benzodiazepine.
Unele deficite vitaminice pot determina direct sau indirect crampele musculare: tiamina (B1), acidul pantotenic (B5), piridoxina (B6) .

Semne si simptome

Crampele sunt extrem de comune. Aproape orice persoana a experimentat o crampa musculara la un moment dat in viata. Crampele sunt comune la adulti si devin frecvente o data cu imbatrinirea. Caracteristic crampele sunt dureroase. Persoana trebuie sa se opreasca din activitate deoarec nu poate folosi muschiul afectat. Crampele severe sunt asociate cu tumefiere si febra musculara care pot persista citeva zile dupa incetarea crampei. Muschiul afectat proemina subcutanat si este dur.
Crampele musculare sunt frecvente la sportivi si persoanele in virsta care efectueaza activitati fizice extenuante. Sportivii sunt predispusi la crampele piciorului cind este obosit sau corpul nu este antrenat adecvat efortului depus. Crampele se dezvolta la finalul unor exercitii intense sau 4 ore mai tirziu. Persoanele in virsta sunt mai succeptibile la crampele musculare datorita atrofiei normale a muschilor care incepe la 40 de ani si accelereaza o data cu inactivitatea.

Tipuri de crampe musculare:

Crampele muschilor scheletici - carcei:

Muschii scheletici pot fi controlati voluntar fata de alte categorii musculare. Dintre acestia cei mai frecventi afectati de crampe sunt cei ai gambei, coapsei si talpii. Aceste crampe sunt asociate cu activitatea viguroasa si pot fi extrem de dureroase.

Crampele nocturne ale picioarelor:

Crampele nocturne sunt contractii involuntare ale muschilor care apar nocturn, in somn sau mai rar in repaus. Durata crampelor nocturne este foarte variabila, de la citeva secunde pina la citeva minute. Durerea musculara se poate mentine o perioada dupa incetarea crampelor. Aceste crampe sunt mai frecvente la persoanele virstnice, dar pot fi intilnite la orice virsta. Sunt frecvente la adolescenti si unele persoane care fac exercitii noaptea. Pot fi foarte dureroase, mai ales daca persoana este deshidratata. De obicei aplicarea de presiune pe piciorul afectat prin ambulatie determina disparitia crampelor.
Cauza precisa a acestor crampe este incerta. Factorii potential contribuitori sunt deshidratarea, nivelul scazut al anumitor minerale din corp (magneziu, potasiu, calciu si sodiu) si scaderea fluxului de singe prin muschi, in cazul repausului prelungit. Aceste crampe sunt ameliorate prin exercitiile de intindere a piciorului afectat si flexia halucelui. Ambulatia va scurta durata crampelor. Crampele nocturne sunt considerate normale in stadiile avansate ale sarcinii.

Crampele muschilor netezi - colicele:

Contractiile muschilor netezi stau la baza crampelor (colicelor) organelor interne: intestinul, uterul, ureterul (colica renala litiazica) .

Crampele menstruale (dismenoreea):

Menstruatia este de asemeni o cauza de crampe cu intensitate diferita in abdomen, cu iradiere lombara joasa si inghinala. Crampele menstruale pot fi tratate cu ibuprofen, acetaminofen, exercitii de intindere sau aplicarea de caldura locala. Crampele menstruale care nu raspund la aceste tratamente pot fi simptomatice pentru endometrioza.

Crampele din sarcina:

Unele femei pot resimti crampe la 7 zile dupa ovulatie. Daca sunt gravide aceste crampe sunt denumite “de implantare” si apar cind zigotul se ataseaza de uter. Nu toate femeile le simt. Un alt tip de crampa in timpul sarcinii este “durerea ligamentului rotund”. Aceasta este o crampa care apare pe masura ce muschii de sub uter se extind pentru a sustine greutatea uterului. Aceste crampe nu pun probleme medicale si sunt normale.

Crampele prin deshidratare si expunere la temperaturi ridicate:

Crampele prin expunere la caldura apar cind temperatura centrala a corpului depaseste nivelul sigur pentru organele interne. Crampele de caldura sunt primele semne ale tulburarilor determinate de caldura. Pierderea sarii din corp prin transpiratie determina spasme musculrare dureroase.

Tetania:

In tetanie toate celulele nervoase din corp sunt activate stimulind muschii. Aceasta reactie determina spasme sau crampe in intreg corpul. Denumirea de tetanie deriva de la efectul toxinei tetanice asupra nervilor. Astazi denumirea este folosita si pentru muschii cu crampe de alta etiologie. Scaderea calciului si a magneziului produce de asemeni tetanie musculara. Frecvent acestea sunt acompaniate de hiperactivitatea altor functii nervoase in afara de cea musculara. De exemplu hipocalcemia poate determina nu numai spasme ale muschilor miinii si incheieturii, dar si senzatie de furnicaturi perioral.

Crampele distonice:

In aceasta categorie muschii care nu sunt necesari pentru o miscare activa sunt stimulati pentru a se contracta. Muschii care sunt afectati de acest tip de crampe includ cei care lucreaza in directie opusa a miscarii efectuate si cei care exagereaza miscarea. Unele crampe distonice afecteaza grupuri mici de muschi (pleoapele, periorali, gitul, laringele) . Miina si bratul sunt afectate in timpul efectuarii unor miscari repetitive (crampele scriitorului, ale muzicianului). Fiecare dintre aceste miscari repetitive por produce crampe prin oboseala musculara.

Tratamentul crampelor musculare

Crampele musculare pot fi tratate prin aplicarea unui masaj usor asupra muschilor afectati, intinderea miinilor deasupra capului, inhalarea profunda pe gura si aplicarea de caldura sau frig. Caldura imbunatateste circulatia periferica a singelui si creste flexibilitatea muschilor. Aplicarea excesiva a caldurii sau frigului pe muschii extenuati poate agrava crampele. Incarcarea mecanica a muschilor deja extenuati determina instalarea de crampe sau incapacitate musculara. Pentru crampele piciorului tratamentul cel mai rapid este ridicarea memebrului si intinderea acestuia prin apucare de degete.

In cazul unei oxigenari inadecvate, excesul de acid lactic produs de respiratia anaeroba determina declansarea de crampe. Oxigenarea este ameliorata prin respiratii profunde si rapide.

Crampele prin deshidratare si lipsa sarii din organism sunt tratate prin consum de apa si sare.
Crampele determinate de caldura excesiva necesita urmatoarele contitii terapeutice:
-repausul persoanei afectate intro briza de aer rece, o camera racoroasa
-aceasta va consuma o bautura electrolitica (Gatorade, Pedialyte) sau apa cu sare
-se va pulveriza apa peste tegumentele pacientului
-se infasoara bolnavul in haine reci, ude, se aplica comprese ude
-se va masa muschii durerosi pentru a-i relaxa.

Consumul de alimente bogate in potasiu ajuta la prevenirea crampelor musculare.

In cazul venelor varicoase tratamentul venelor afectate cu scleroterapie, laser endovenos sau chirurgie aduce ameliorarea simptomelor.

Quinina este prescrisa pentru tratamentul crampelor piciorului. Produsele comerciale care contin mixturi dintre calciu gluconat, vitamina B3 si D3 sunt cele mai indicate pentru tratarea acestor crampe.
Injectiile cu toxina botulinica sunt folosite cu succes pentru unele afectiuni musculare distonice localizate la un grup limitat de muschi. Un raspuns favorabil se poate mentine pentru citeva luni.

Profilaxia crampelor musculare:

Medicii recomanda exercitii de incalzire inainte si dupa crampele care sunt cauzate de activitatea fizica. Hidratarea adecvata inainte, dupa si in timpul activitatii este importanta, mai ales daca durata efortului depaseste o ora. Oboseala excesiva in mediu cald trebuie evitata.
In sarcina se va suplimenta calciul si potasiul. Crampele distonice induse de activitati repetitive usoare pot fi prevenite prin ergonomizarea locului de munca: suport pentru incheietura, evitarea tocurilor inalte, ajustarea scaunului, pauze si flosirea de pozitii comode. Se va evita tensiunea excesiva in efectuarea activitatilor.
Crampele nocturne pot fi evitate prin exercitii de intindere inainte de culcare.