Crampe musculare (cârcei)

©

Autor:

Crampe musculare (cârcei)

Crampele musculare, cunoscute şi sub termenul popular de cârcei, sunt caracterizate prin contractarea spontană a unui muşchi sau a unei grupe de mai mulți muşchi şi se soldează cu apariția durerilor musculare şi a slăbiciunii musculare. În majoritatea cazurilor, crampele musculare sunt datorate unor afecțiuni neurologice.

Este necesară diferențierea crampelor musculare de durerile musculare. Crampele musculare reprezintă contracția spontană, dureroasă şi involuntară a musculaturii, de obicei de etiologie neurologică, pe când durerea musculară sau mialgia nu este însoțită de contracții musculare şi apare în urma unor traumatisme sau în cadrul afecțunilor musculare.

Cârceii sunt în general însoțiți de slăbiciune musculară şi oboseală. În cazul traumatismelor musculare poate fi observată prezența unei umflături la nivelul muşchiului afectat.

De ce apar crampele musculare sau cârceii

Factorii etiologici care pot determina apariția crampelor musculare sunt următorii:

  • Traumatismele musculare
  • Suprasolicitarea musculară (menținerea unei anumite poziții o mare parte din zi, activitatea fizică intensă, exercițiile fizice intense, etc.)
  • Deshidratarea
  • Activitatea fizică intensă în medii cu temperaturi crescute
  • Regimul alimentar
  • Obezitatea
  • Ortostatismul prelungit
  • Afecțiuni circulatorii (arterioloscleroza, insuficiența venoasă periferică)
  • Scolioza lombară
  • Tulburări metabolice (hipocalcemia, hipomagnezemia sau hipopotasemia, hipoglicemia, diabetul zaharat)
  • Sarcina
  • Anemia
  • Dismenoreea
  • Afecțiunile neurologice degenerative (boala Wilson, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral, paralizia cerebrală)
  • Administrarea unor medicamente precum antiemetice, fenotiazine, butirofenone, tioxantene, diuretice, contraceptive orale, statine, steroizi, antipsihotice
  • Afecțiuni tiroidiene
  • Tetanosul
  • Intoxicațiile
  • Deficitul de hesperidină. [1], [2], [3], [4], [6], [7]


Afecțiunile şi stările patologice caracterizate prin apariția crampelor musculare (cârceilor):

Crampe calorice

Crampele calorice sunt acele contracții musculare însoțite de durere care apar în urma efectuării unui efort fizic intens într-o zona sau spațiu cu temperaturi crescute. Această formă de crampe musculare poate apărea cel mai frecvent în rândul persoanelor care îşi desfăşoară activitatea profesională prin muncă fizică.
Contracțiile musculare însoțite de durere apar brusc, cel mai frecvent la nivelul musculaturii extremităților şi sunt însoțite de slăbiciune musculară şi imposibilitatea mişcării membrului respectiv.
Această formă de crampe musculare poate dura timp de câteva minute sau ore.
Tratamentul presupune întinderea pasivă şi fermă a muşchiului afectat, aport crescut de lichide şi săruri minerale. Se pot administra soluții saline 0,9% pe cale intravenoasă sau apă amestecată cu 10 grame de sare, pe cale orală. [1], [2], [6], [7]

Crampe menstruale

Crampele musculare pot apărea şi în perioada menstruației si pot fi însoțite de dureri pelvine, cefalee, grețuri şi vărsături si pot persista pe toată durata menstruației. În acest caz, crampele musculare însoțite de simptomele amintite sunt cauzate de modificările hormonale apărute în cadrul ciclului menstrual.
Pentru ameliorarea crampelor musculare menstruale se recomandă mişcare uşoară şi regulată şi întinderea pasivă a musculaturii dureroase. In cazul durerilor menstruale pelvine severe însoțite de crampe musculare se pot administra antiinflamatoare nonsteroidiene (Aspirina, Ibuprofen) sau analgezice uzuale (Algocalmin). [1], [2], [6], [7]

Cârcei în timpul nopții

Crampele musculare nocturne sunt frecvent localizate la nivelul membrelor inferioare (la nivelul musculaturii gambei) şi apar de regulă în timpul somnului.
Cel mai frecvent, această formă de crampe musculare este întâlnită în rândul persoanelor adulte de vârstă mijlocie sau în rândul persoanelor vârstnice.
Tratamentul presupune întinderea musculaturii afectate. Există şi tratament medicamentos (precum suplimentele pe bază de Ca şi Mg, chinina, difenhidramina, etc.), dar este lipsit de eficiență şi prezintă reacții adverse uneori severe. [1], [2], [6], [7]

Ocluzie intestinală

Ocluzia intestinală poate fi caracterizată prin apariția crampelor la nivelul musculaturii abdominale.
În cadrul obstrucției de intestin subțire, crampele musculare sunt localizate în epigastru sau periombilical şi pot fi însoțite de vărsături, diaree sau constipație, unde peristaltice accentuate şi borborisme.
În cadrul ocluziei de intestin gros, crampele musculare abdominale sunt localizate în etajul abdominal inferior şi sunt însoțite de întreruperea tranzitului intestinal, distensie abdominală şi vărsături.
Diagnosticul de ocluzie intestinală se pune în urma efectuării unei radiografii abdominale.
Tratamentul suportiv presupune aspirație nazogastrică, sondaj urinar şi adminisrarea parenterală de lichide (clorură de sodu 0,9% sau soluție Ringer lactat).
Tratamentul chirurgical urmăreşte îndepărtarea porțiunii stenozante prin rezecție sau gastrojejunostomie paleativă. [2], [3], [6], [7]

Cârcei în sarcină

Sarcina poate determina apariția crampelor musculare. În sarcină, crampele musculare sunt cauzate de presiunea exercitată de către uterul gravid asupra coloanei vertebrale. Uterul gravid determină apariția unei compresiuni asupra nervilor de la nivelul coloanei vertebrale şi a membrelor inferioare, cu declanşarea crampelor musculare la nivelul picioarelor.
Tratamentul presupune administrarea preparatelor pe bază de vitamine şi minerale, special concepute pentru femeile însărcinate, masaj, băi calde şi mişcare uşoară. [2], [3], [4], [7]

Traumatisme musculare

Traumatismele musculare se pot solda cu apariția crampelor musculare. În acest caz, crampele musculare sunt însoțite de eritem localizat la nivelul muşchiului afectat, căldură locală, edem al părților moi, echimoză, imposibilitatea utilizării membrului afectat şi sensibilitatea zonei traumatice.
Tratamentul presupune repaus la pat, aplicarea pungilor cu gheață deasupra zonei lezate, elevația membrului afectat şi administrarea medicamentelor antiinflamatoare nonsteroidiene (cel mai frecvent corticosteroizi). [2], [3], [4], [7]

Deshidratare

Deshidratarea se caracterizează prin pierderea apei şi a concentrației de sodiu din organismul uman. Aceasta poate determina apariția crampelor musculare.
În cadrul sindromului de deshidratare, crampele musculare sunt însoțite de senzația permanentă de sete, prezența unor tegumente şi mucoase uscate, oligurie şi scăderea turgorului pielii. În cazurile severe de deshidratare mai pot apărea hipotensiune arterială, tahicardie, tahipnee, confuzie şi chiar comă.
Tratamentul presupune administrarea de fluide pentru corectarea deficitului de volum. În formele de deshidratare uşoară se administrează lichide pe cale orală. Formele severe de deshidratare necesită administrarea de lichide pe cale parenterală. Cel mai frecvent se administrează clorură de sodiu 0,9% pe cale intravenoasă. [2], [3], [4], [6]

Crame musculare cauzate de alimentație

Dieta alimentară săracă în minerale precum calciu, magneziu și potasiu (Ca, Mg şi K), urmată în vederea scăderii în greutate, poate duce la apariția crampelor musculare însoțite de slăbiciune musculară, astenie şi fatigabilitate.
În cazul persoanelor cu indice de masă corporală (IMC) aflat în limite normale, se recomandă renunțarea la astfel de regimuri alimentare pentru a preveni apariția unor complicații precum hipocalcemie cu instalarea spasmofiliei, hipomagnezemie şi anemie, afecțiuni care, deşi nu par deosebit de grave, sunt foarte dificil şi adesea imposibil de tratat.
În cazul persoanelor supraponderale se recomandă administrarea suplimentelor pe bază de Ca, Mg şi K în perioada regimului alimentar, pentru a preveni apariția depleției minerale cu complicațiile mentionate anterior. [1], [3], [4], [6]

Obezitate

Obezitatea poate reprezenta o cauză a crampelor musculare. Creşterea masei de țesut adipos, în mod special la nivelul toracelui, dar şi la nivelul membrelor inferioare, determină apariția unei presiuni la nivelul picioarelor şi a coloanei vertebrale care, dacă persistă timp îndelungat, determină apariția crampelor musculare la nivelul musculaturii toracelui, a coloanei vertebrale şi a membrelor inferioare. În acest caz se recomandă scăderea în greutate. [1], [2], [3], [6], [7]

Insuficiență venoasă periferică

Insuficiența venoasă periferică este o afecțiune caracterizată prin scăderea irigației venoase periferice, secundară scăderii volumului de sânge circulant la nivelul extremităților.

Crampele musculare apărute în cadrul insuficienței venoase periferice apar cel mai frecvent în timpul efectuării efortului fizic şi sunt însoțite de fatigabilitate, senzația de greutate la nivelul picioarelor, parestezii la nivelul membrelor inferioare, prurit, edeme gambiere și plantare, apariția ectaziilor venoase, hiperpigmentare tegumentară la nivelul membrului afectat (acesta dobândește o culoare roşie-maronie) și în cazurile mai grave apariția ulcerațiilor gambiere.

Tratamentul suportiv presupune poziționarea bolnavului în pat cu membrul inferior afectat menținut în poziție mai ridicată fața de planul corpului, scăderea aportului de sare, regim dietetic în vederea scăderii în greutate în cazul bolnavilor supraponderali, igiena plăgilor ulceroase şi compresiune locală prin aplicarea bandajelor, a dispozitivelor pneumatice sau prin purtarea ciorapilor medicinali.
Tratamentul medicamentos presupune administrarea de antibiotice pentru prevenirea infecției locale, administrarea diureticelor pentru reducerea şi dispariția edemelor, administrarea de antiagregante (precum Aspirina), pentru evitarea formării cheagurilor de sânge şi antiinflamatoare (precum corticosteroizi), pentru reducerea inflamației locale.
Tratamentul etiologic este intervenția chirurgicală care presupune extirparea venei afectate, ligatură venoasă sau reconstrucție valvulară. [1], [2], [4], [6], [7]

Scolioza lombară

Scolioza lombară este o afecțiune caracterizată prin curbarea spre lateral a coloanei vertebrale.
Bolnavii cu scolioză lombară prezintă un umăr mai înalt decât celălalt şi acuză deseori dureri de coloană vertebrală şi amorțirea coloanei vertebrale în ortostatism sau clinostatism prelungit, însoțite de crampe musculare şi oboseală.
Diagnosticul se pune în urma efectuării unei radiografii de coloană vertebrală.
Tratamentul în cadrul scoliozei lombare presupune utilizarea corsetelor speciale sau realizarea intervenției chirurgicale corectoare. [2], [3], [6], [7]

Scleroza multiplă

Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică caractrizată prin apariția unor zone de demielinizare la nivel cerebral şi medular.
Această boală poate determina apariția crampelor musculare însoțite de slăbiciune musculară, oboseală, amețeli, tulburări de mers, parestezii la nivelul extremităților, disfuncție urinară, perturbări cognitive, tulburări vizuale, scăderea atenției, apatie, depresie/euforie.
Tratamentul suportiv presupune efectuarea zilnică a exercițiilor fizice, evitarea extenuării fizice şi a expunerii la temperaturi extrem de ridicate.
Tratamentul medicamentos se administrează cu scopul de a ameliora şi a preveni agravarea simptomatologiei clinice. Se administrează corticosteroizi şi medicamente imunomodulatoare (interferon, imunoglobuline, Mitoxantronă, Azatioprină, Cladribină, Ciclofosfamidă, Metotrexat, Micofenolat, Natalizumab. [2], [3], [4], [6]

Tetanos

Tetanosul este o afecțiune toxică în urma contractării toxinei Clostridium tetani.
Boala se caracterizează prin spasme musculare intermitente însoțite de crampe musculare, agitație, rigiditate mandibulară, dificultate la înghițire, cefalee, rigiditatea membrelor, opistotonus, febră, frisoane, dureri de gât, disfagie, transpirații profunde, tahipnee, tahicardie, cianoză, cu risc de asfixie fatală prin afectarea musculaturii respiratorii (contractare).
Tratamentul presupune administrarea imunoglobulinei umane tetanice. [4], [6], [7]

Boala Wilson

Boala Wilson este o afecțiune neurologică degenerativă caracterizată prin depunerea anormală a cuprului la nivelul ficatului şi a altor organe.
Bolnavul diagnosticat cu boala Wilson poate prezenta manifestări clinice neurologice (disgfagie, dizartrie, crampe musculare, distonie, coree, tremor, tulburări de coordonare, tulburări de comportament şi cognitive, hipersalivație) şi hepatită.
Tratamentul este medicamentos şi presupune administrarea Penicilaminei în scop chelator. [4], [6], [7]

Diabet

Diabetul zaharat este o tulburare metabolică caracterizată prin apariția hiperglicemiei secundară scăderii secreției de insulină.
Boala se caracterizează prin polifagie, polidipsie, poliurie şi deshidratare. Sindromul de deshidratare apărut în cadrul diabetului zaharat poate determina apariția crampelor musculare însoțite de oboseală, slabiciune musculară şi tulburări comportamentale.
Tratamentul presupune adoptarea unui regim alimentar redus în calorii, limitarea consumului de apă, efort fizic regulat, medicație antihipertensivă (beta-blocante - Propanolol, Atenolol, etc., inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei - Captopril, Enalapril, etc., blocante ale canalelor de calciu - Amlodipină, Verapamil, etc., diuretice - Furosemid, Hidroclorotiazidă, etc.) şi medicație care să mențină în limite normale valorile glicemiei (insulină, sulfonilureice - Clorpropamida, biguanide - Metformin, inhibitorii alfa-glicozidazei, agoniştii peptidului 1 glucagon-like – Exanatidul). [4], [6], [7]

Ateroscleroza

Ateroscleroza este o afecțiune vasculară caracterizată prin depunerea plăcilor de aterom la nivelul pereților arterelor de dimensiuni mari și mijlocii.
Bolnavul cu arterioloscleroză poate prezenta manifestări clinice la creșterea formațiunii ateromatoase la nivelul peretelui arterial sau atunci când se produce ruperea plăcii de aterom cu obstruarea floxului sangvin arterial. Gravitatea manifestărilor clinice variază în funcție de gradul de obstrucționare a lumenului arterial.
Boala se caracterizează prin apariția anginei pectoale la efort, a claudicației inermitente la nivelul musculaturii gambei și a crampelor musculare. Aceste manifestări sunt secundare scăderii irigației sangvine la nivelul zonei afectate.
Tratamentul suportiv presupune modificarea stilului de viață și anume renunțarea la fumat și la consumul de alcool, regim alimentar hipocaloric, menținerea în limite normale a valorilor glicemiei în cazul persoanelor diabetice, scădere în greutate în cazul persoanelor supraponderale, mișcare fizică regulată, evitarea sedentarismului, respectarea orelor de odihnă.
Tratamentul medicamentos presupune administrarea medicamentelor antiplachetare (Aspirină, Clopidogrel, Ticlopidină). [2], [3], [4], [6], [7]

Caută un semn/simptom de boală:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Crampele musculare la înotători - cauze, prevenire și tratament
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.