Abordarea stomatologică a pacientului neurologic

©

Autor:

Abordarea stomatologică a pacientului neurologic

Pacienții care suferă de boli neurologice necesită o atenție specială în tratarea problemelor stomatologice. În cazul intervențiilor stomatologice trebuie acordată atenție procedurilor necesare înainte de procedura propriu-zisă, intervenția și perioada imediat postoperatorie.

Principalele afecțiuni neurologice care ar putea afecta rezultatele intervențiilor stomatologice sunt epilepsie, atacul vascular cerebral, boala Parkinson, Miastenia gravis și paralizia facială. (1)

Epilepsie

Epilepsia este o afecțiune care se manifestă prin convulsii, disconfort stomacal, gusturi sau mirosuri neobișnuite, furnicături la mâini și picioare, pierderea cunoștinței. Simptomele specifice pot surprinde chiar șoca personalul cabinetului stomatologic. Pentru a elimina riscul de apariție a problemelor specialiștii recomandă următoarele. (2, 3, 4)

Primul pas se referă la medicație. Tratamentele stomatologice nu ar trebui să influențeze efectele medicamentelor antiepileptice. Dacă există neclarități este recomandat să oferi stomatologului numărul medicului specialist. De asemenea, persoanele care iau acid valproic au un risc mai mare de sângerare. (5, 6)

Totodată, în timpul tratamentului stomatologic există riscul de convulsii grand mal. Acestea se manifestă prin contracții involuntare a mușchilor ca urmare a activității cerebrale intense și pot duce la pierderea cunoștinței. Dacă apar convulsiile medicii sunt sfătuiți să sprijine scaunul într-o poziție orizontală și să întoarcă pacientul pe o parte. (7)

Dacă apar vătămări ale limbii în timpul convulsiilor, medicul stomatolog va trata zona și va continua cu tratamentul stomatologic. (8)

În cazul în care este necesară înlocuirea unuia sau a mai multor dinți, repararea dintelui este de preferat în locul extracției. Dacă există o frecventă mare a convulsiilor se preferă folosirea coroanelor din aur cu fațete dentare din porțelan. (9, 10)

Atac vascular cerebral

Atacul vascular cerebral are potențial fatal, însă poate fi provocat de evenimente care nu pun în pericol viața care, odată identificate, reduc riscul de efecte adverse în cazul tratamentul stomatologic. Pentru stomatologi cunoașterea simptomelor atacului vascular cerebral este primul pas în menținerea sănătății pacienților cu boli cardiovasculare cronice. (11, 12)

Medicii trebuie să știe că pacienții cu hipertensiune cronică și afecțiuni cerebrovasculare au un risc mai mare de accident vascular cerebral. În timpul unui atac vascular ischemic trecător (TIA) numit și atac vascular cerebral minor poate apărea amețeală, vedere dublă, hemiplegie (paralizie parțială pe o parte a corpului) și probleme de vorbire. (13, 14)

În unele cazuri un atac vascular minor poate precede un atac vascular cerebral cu potențial fatal. Simptomele AVC sever includ slăbiciune sau amorțeală a feței sau a altei părți a corpului, probleme de vorbire sau absența temporară a vorbirii, probleme de vedere, pierderea inexplicabilă a echilibrului și amețeală. Astfel de simptome necesită un apel de urgență la 112. Dacă un atac vascular cerebral a avut loc în timpul unei proceduri stomatologice, medicul trebuie să mențină căile respiratorii deschise până la sosirea ambulanței. (15)

În cazul persoanelor care au avut un atac vascular cerebral și au probleme de coordonare, slăbiciune în mână și slăbiciune a mușchilor masticatori pot avea dificultăți în menținerea igienei orale. De aceea, sunt importante următoarele indicații: (16, 17, 18, 19)

  • Instrucțiuni referitoare la igiena orală ce pot include informații despre folosirea unei periuțe electrice și a unui irigator bucal
  • Recomandarea de soluții anticarii inclusiv folosirea se soluții pe bază de fluor sau xilitol pentru a reduce riscul de Streptococcus mutans
  • Necesitatea de a recomanda o soluție antifungică deoarece acumularea de saliva la colțul gurii în cazul pacienților cu paralizie facială poate crește riscul de infecție fungică (20)


De asemenea, medicul trebuie să știe că unele persoane care au suferit atac vascular cerebral iau medicamente anticoagulante care pot crește riscul de sângerare în timpul intervențiilor stomatologice.

boala Parkinson

Boala Parkinson apare ca urmare de degenerării celulelor din substantia nigra din creier putând cauza probleme motorii și complicații în tratamentul stomatologic. Simptomele pot include tremur, mișcări involuntare și rigiditate facială. În timpul tratamentului dentar aceste simptome trebuie luate în considerare. (21, 22)

Se recomandă folosirea periuței de dinți electrice sau a unui irigator bucal și a tabletelor pentru îndepărtarea tartrului. Persoanele cu boala Parkinson nu pot comunica eficient astfel că este indicat ca un membru al familiei să fie prezent în momentul prezentării formelor de tratament. Dacă există probleme cognitive este important ca pacientul să înțeleagă riscul și beneficiile extracțiilor multiple sau a tratamentului paradontal. (23, 24, 25)

Tremurul sever și mișcările mandibulei pot îngreuna tratamentul stomatologic. Acest lucru este valabil mai ales la pacienții care iau doze incorecte ale medicamentelor recomandate de medicul specialist sau dacă aceste medicamente nu sunt eficiente. În mod ideal, tratamentele stomatologice ar trebui realizate la puțin timp după administrarea de medicamente pentru boala Parkinson. (26)

Cum reacțiile musculaturii faciale sunt slăbite sau absente, pacientul nu poate spune mimic ceea ce simte astfel că medicul ar trebui să fie atent la ochi sau al membre pentru a vedea dacă o anumită procedură este dureroasă.

Reconstrucția dentară trebuie să țină cont de faptul că unii pacienți se confruntă cu bruxism (scrâșnitul dinților) sever. De asemenea, sunt indicate ședințele de tratament cât mai scurte pentru a evita stresarea pacientului. (27, 28)

Miastenia Gravis

Miastenia gravis constă în slăbiciune musculară generalizată inclusiv în mușchii feței, a gâtului și a limbii. Pacienții cu miastenia gravis tind să își țină maxilarele într-o poziție foarte lejeră cu gura deschisă. Probleme se acutizează la sfârșitul zilei sau pe fondul oboselii sau a stresului. (29)

Procedurile stomatologice trebuie planificate la o oră la care pacientul nu este obosit, preferabil în perioadele de remisie ale bolii. Intervențiile ar trebui realizate la 1-2 ore după ce pacientul și-a luat medicamentele, preferabil dimineața. Pacienții stresați pot beneficia de doze mici de diazepam sau lorazepam înainte de tratament. (30)

Nu sunt indicate anestezicele pe bază de procaină. De asemenea, pentru pacienții cu abces dentar, sunt recomandate doar antibiotice precum penicilina sau eritromicina pentru a trata în mod sigur infecția. Sunt de evitat tetraciclina, clindamicina, lincomicina, sulfamida și aminoglicozida. Pentru durere, pot ajuta combinații de paracetamol și codeină. Aspirina este asociată cu o criză colinergică în pacienții care iau anticolinesterazice, deci ar trebui evitate. (31, 32)

Cum mulți pacienți cu miastenia gravis au probleme respiratorii, pe durata procedurii stomatologice trebuie să se asigure oxigenarea, inclusiv dacă pacientul este sedat. În mod ideal, pacientul ar trebui tratat într-un cabinet complet echipat, eventual parte a unui spital. Medicamentele cu efect sedativ (opioidele sau barbituricele) pot agrava respirația pacienților astfel că poate fi necesară intervenția de urgență. (30)

Paralizie facială

Paralizia facială este un simptom asociat mai multor afecțiuni precum scleroza multiplă, infecția cu sifilis sau HIV, boala Lyme, sarcoidoză, traume cerebrale și tumori. Majoritatea influențează și sănătatea orală. (33, 34, 35)

În cazul paraliziei Bell (paralizia clopotului) corneea trebuie protejată în timpul procedurii. În alte cazuri de paralizie facială pot apărea acumulări de resturi alimentare care pot crește riscul de formare a plăcii dentare. Pacienții ar trebui să fie sfătuiți să ia măsuri după masă pentru a limita acumulările de alimente. De asemenea, excesul de salivă acumulat la colțul gurii poate crește riscul de infecție fungică și chelita angulară (inflamarea colțului gurii). (36)

Ticurile musculare
faciale pot duce la mișcări ale maxilarului sau limbii în timpul tratamentului stomatologic iar bruxismul poate crește riscul de degradare osoasă sau fracturi. Persoanele care au ticuri musculare facile pot beneficia de o doză mică de benzodiazepină înainte de tratamentul dentar. Dacă există leziuni cerebrale pot apărea probleme de masticație sau în deschiderea gurii. (37, 38)

Stomatologii trebuie să vorbească deschis cu pacienții mai ales dacă aceștia suferă de afecțiuni cronice, în special cele de natură neurologică. Medicul trebuie să se familiarizeze cu simptomele precum și cu măsurile care pot fi luate dacă acestea apar în timpul procedurii stomatologice. În cazuri care necesită tratamentul de urgență a problemelor dentare se pot folosi calmante, însă doar după o discuție cu medicul specialist neurolog al pacientului.


Data actualizare: 26-05-2021 | creare: 26-05-2021 | Vizite: 113
Bibliografie
1. Scully's Medical Problems in Dentistry, link: https://www.elsevier.com/books/scullys-medical-problems-in-dentistry/9780702054013
2. Epilepsy is associated with unmet health care needs compared to the general population despite higher health resource utilization - a Canadian population-based study, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1528-1167.2011.03353.x
3. Prosthodontic treatment in a partially edentulous patient with a complex medical history of epilepsy and deep vein thrombosis: a case report, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21519555/
4. Special care dentistry: Midazolam conscious sedation for patients with neurological diseases, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21250764/
5. Prevalence of dental trauma in individuals with special needs, link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1600-9657.2010.00961.x
6. Clinical management of microstomia due to the static treatment of facial paralysis and oral rehabilitation with dental implants, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21558911/
7. Prognosis after grand mal seizures: a study of 187 children with three-year remissions, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2509265/
8. The prevalence of orodental trauma during epileptic seizures in terms of dental treatment, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28711375/
9. A comprehensive oral and dental management of an epileptic and intellectually deteriorated adolescent, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3793425/
10. Dental implants in persons with severe epilepsy and multiple disabilities: a long-term retrospective study, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19587878/
11. Management of oral anticoagulation in patients undergoing minor dental procedures, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22924225/
12. Impaired oral health after stroke a growing problem. Increased cooperation between care and dental care a possible factor of progress, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22111229/
13. Oral medicine and the elderly, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21366153/
14. A new management approach for dental treatment after a cerebrovascular event: a comparative retrospective study, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20580284/
15. Transient Ischemic Attack, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459143/
16. Oral Care Assessment Tools and Interventions After Stroke, link: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STROKEAHA.117.017045
17. Stroke and oral health, link: https://www.nature.com/articles/vital847
18. Oral care for patients with cardiovascular disease and stroke, link: https://jada.ada.org/article/S0002-8177(14)65297-1/fulltext
19. Dental procedures and risk of experiencing a second vascular event in a Medicare population, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23115147/
20. Candidal abscess of the parotid gland associated with facial nerve paralysis, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12875591/
21. Oral medicine and the elderly, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21366153/
22. Sensory and motor deficits in the elderly: impact on oral health, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11243050/
23. Dental management of Parkinson's disease, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22372257/
24. Parkinson's disease: considerations for dental hygienists, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22429602/
25. Parkinson disease: systemic and orofacial manifestations, medical and dental management, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19491161/
26. Oral Health of Parkinson's Disease Patients: A Case-Control Study. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5964533/
27. Parkinson's disease, temporomandibular disorders and bruxism: A pilot study, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30024048/
28. Disorders of the Oral Cavity in Parkinson’s Disease and Parkinsonian Syndromes, link: https://www.hindawi.com/journals/pd/2015/379482/
29. The effects of the combination of chlorhexidine/thymol- and fluoride-containing varnishes on the severity of root caries lesions in frail institutionalised elderly people, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12554113/
30. Dental management of the myasthenic patient, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15188531/.
31. Dentistry and the myasthenia gravis patient: a review of the current state of the art, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22732850/
32. An update on myasthenia gravis, challenging disease for the dental profession, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26369478/
33. Restoration of facial symmetry in a patient with bell palsy using a modified maxillary complete denture: a case report, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22545260/
34. Unilateral facial paralysis caused by Ramsay Hunt syndrome, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21959482/
35. Clinical management of microstomia due to the static treatment of facial paralysis and oral rehabilitation with dental implants, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21558911/
36. Facial palsy after inferior alveolar nerve block: case report and review of the literature, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20605412/
37. Lip-support prosthesis--a unique approach in management of bilateral facial palsy, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17823677/
38. Management of patients with facial paralysis in the dental office: A brief review of the literature and case report, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24392498/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul Afectiuni stomatologice:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  mai multe discuții din Afectiuni stomatologice
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.