Abordări inovatoare pentru prevenirea și tratarea bolilor alergice: un rezumat extins al celor mai recente progrese

Bolile alergice, precum astmul alergic, dermatita atopică, rinita alergică și alergiile alimentare, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, generând o povară semnificativă prin morbiditate, mortalitate și costuri medicale. Numărul cazurilor a crescut alarmant în ultimele decenii, în special în rândul copiilor, iar factorii de mediu, modificările stilului de viață și poluarea joacă un rol crucial în această creștere. Patogeneza acestor afecțiuni este complexă, implicând o interacțiune între predispoziția genetică și factorii externi, cu activarea axei imune de tip Th2.
Evoluția naturală a bolilor atopice urmează adesea ceea ce se numește marșul atopic - o succesiune de manifestări alergice care debutează de regulă în copilărie, începând cu dermatita atopică, continuând cu alergiile alimentare, apoi cu rinita alergică și, în final, cu astmul alergic. Această progresie este mediată de inflamația de tip 2, cu eliberarea de IL-4, IL-5 și IL-13, precedată de activarea moleculelor de alarmă precum TSLP, IL-25 și IL-33.

În acest context, studiul publicat în Current Opinion in Immunology analizează abordările novatoare pentru prevenirea și tratarea bolilor alergice, grupate în funcție de nivelul de prevenție: primară, secundară și terțiară, pentru cele trei patologii majore: alergiile alimentare, astmul alergic și dermatita atopică.

Prevenția primară

Alergiile alimentare

Cel mai notabil progres în prevenția alergiilor alimentare este introducerea timpurie a alimentelor alergene, contrar recomandărilor vechi de evitare. Studiul LEAP a demonstrat că expunerea precoce la proteinele din arahide la sugari cu risc crescut a redus riscul de alergie cu până la 86%. Rezultatele au fost susținute de alte studii precum EAT, care au arătat beneficii similare pentru introducerea timpurie a mai multor alergeni (lapte, ou, pește, grâu etc.) în jurul vârstei de 3-6 luni.

Alte metode (probiotice, vitamina D, evitarea laptelui de vacă) au rezultate contradictorii sau insuficiente. Un risc crescut de alergie la laptele de vacă a fost observat la sugarii care au primit suplimente cu formulă în prima săptămână de viață.

Astmul alergic

Prevenția primară se axează pe reducerea sensibilizării IgE-mediate. Studiile cu vitamina D nu au demonstrat un efect semnificativ. În schimb, omalizumab (anticorp monoclonal anti-IgE) este testat în studiul PARK pentru prevenirea dezvoltării astmului la copii mici cu risc crescut, sugerând un potențial rol în întreruperea marșului atopic.

Dermatita atopică

S-a investigat utilizarea emolienților ca metodă de prevenție, însă studiul BEEP și o analiză Cochrane au arătat eficacitate limitată, ba chiar un risc crescut de infecții cutanate și alergii alimentare prin transfer transcutanat de alergeni. Se evaluează și intervenții în timpul sarcinii și alăptării, precum dieta sănătoasă, evitarea antibioticelor, nașterea naturală și alăptarea exclusivă până la 4–6 luni. Tehnologia CRISPR este investigată pentru editarea genelor implicate în alergii, dar este încă în fază experimentală.

Prevenția secundară

Alergiile alimentare

Imunoterapia orală este metoda principală de prevenție secundară, cu eficiență demonstrată în inducerea toleranței la lapte și arahide. Studiul PALISADE a dus la aprobarea AR101 (Palforzia) pentru arahide, iar alte studii au arătat eficiență la sugari cu alergii deja diagnosticate.

Astmul alergic

Imunoterapia alergenică, prin administrare subcutanată sau sublinguală, reduce riscul de progresie de la rinita alergică la astm. Meta-analizele EAACI confirmă eficiența pe termen scurt.

Dermatita atopică

Protejarea barierei cutanate prin evitarea iritanților rămâne esențială. Studiul STOP-AD a arătat o reducere semnificativă a incidenței dermatitei la sugarii tratați profilactic cu emolienți, deși alte studii au avut rezultate contradictorii.

Prevenția terțiară

Alergiile alimentare

Obiectivul este reducerea riscului de reacții anafilactice. Imunoterapia orală, administrarea sublinguală și imunoterapia epicutanată (EPIT) cresc pragul de reacție al pacienților. De exemplu, studiul PEPITES a demonstrat eficiența plasturelui Viaskin pentru arahide. Biologicele precum omalizumab sunt promițătoare pentru toleranța multiplă (arachide, lapte, ou, caju).

Conceptul de „food ladder” permite expunerea graduală la alergeni gătiți, o strategie eficientă și sigură pentru copii cu alergii alimentare severe.

Astmul alergic

Imunoterapia alergenică reduce exacerbările și severitatea astmului. Studiul REACT a confirmat eficacitatea la scară largă. Biologicele precum omalizumab, mepolizumab, dupilumab și tezepelumab oferă opțiuni eficiente pentru pacienții cu astm sever. Aproximativ 35% dintre pacienți ating remisiunea clinică în viața reală cu aceste terapii.

Dermatita atopică

Tratamentele topice (corticosteroizi inhalatori, inhibitori calcineurinici) previn recăderile. Imunoterapia alergenică pentru alergeni precum acarienii din praf reduce severitatea leziunilor. Biologicele (ex. dupilumab) și JAK-inhibitorii (abrocitinib) au demonstrat eficiență în formele moderate-severe, cu rate mari de atingere a EASI-75.

Terapii experimentale și viitorul în alergologie

Noi direcții includ:

Suplimente nutriționale (acid butiric, Lactobacillus GG, extract de Perilla, quercetină)
Inhibitori JAK (abrocitinib, acalabrutinib)
Combinații imunoterapie orală + omalizumab + fitoterapie (E-B-FAHF-2)
Anticorpi IL-33 combinați cu dupilumab
Terapii pentru dermatitele topice: probiotice, inhibitori fosfodiesterază IV, anticorpi IL-13 cu durată extinsă

Concluzie

Progresele recente în imunologie și alergologie permit strategii mai rafinate și mai eficiente pentru prevenirea și tratarea bolilor alergice. De la introducerea timpurie a alergenilor, până la imunoterapii personalizate și utilizarea biologicelor, opțiunile devin tot mai diverse și eficiente. Totuși, provocările persistă în ceea ce privește adoptarea pe scară largă a acestor intervenții și optimizarea terapiilor combinate. Continuarea cercetării este esențială pentru întreruperea marșului atopic și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli alergice.

Data actualizare: 30-05-2025 | creare: 30-05-2025 | Vizite: 252

Bibliografie

Zadoo S and Carla McGuire Davis. 2025. Novel approaches to prevent or cure allergic diseases. Current Opinion in Immunology. https://doi.org/10.1016/j.coi.2025.102569 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0952791525000457

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Un compus care susține sănătatea digestivă ar putea trata alergiile alimentare

Expunerea la butirat (un compus produs de bacteriile intestinale) a șoarecilor cu alergie la arahide a arătat efe...

Numărul deceselor cauzate de cancerul de col uterin la tinere a scăzut dramatic după introducerea vaccinului HPV

Un studiu recent publicat în JAMA și realizat de cercetătorii de la Centrul de Cancer Hollings al Universități...

Un nou vaccin cu rezultate promițătoare împotriva virusurilor herpetice

Infecţiile cu virusul herpes simplex (HSV) reprezintă o problemă de sănătate majoră la nivel mondial, iar �...

Infecția COVID-19 și declanșarea autoimunității: Noi dovezi privind rolul imitatorilor moleculari
Microbiomul din intestin ne protejează de agenții patogeni cu ajutorul comunității și diversității bacteriene
Un nou studiu asociază mutația ADN-ului mitocondrial moștenit cu perturbarea echilibrului imunitar
Primul vaccin din lume împotriva alergiei la polen

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

De ce apar alergiile?

Alergiile sunt date de hipersensibilitatea sistemului imunitar și reprezintă reacții de apărare exagerate la co...

Un nou pas spre crearea unui medicament pentru tratarea rapidă și completă a alergiilor

Alergiile afectează un segment mare de populație, fiind reacții ale sistemului imunitar la anumite antigene inof...

Introducerea precoce a produselor alergene în alimentația copilului poate reduce riscul de sensibilizare

Copiii a căror regim alimentar include produse din lapte de vacă, ouă sau arahide înainte de vârsta de 1 an po...

Risc de alergii mai mic la copiii care își ronțăie unghiile sau sug degetul

Spălatul pe mâini - o altă perspectivă

Viaskin Peanut - plasturele care tratează alergia la arahide

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum