Anhedonia parentală modelează felul în care creierul copiilor procesează feedbackul și recompensele

Copiii ai căror părinți au un istoric de depresie prezintă un risc crescut de a dezvolta tulburări afective, însă mecanismele neurobiologice care mediază această vulnerabilitate rămân insuficient clarificate. Studiul realizat de Elana Israel și colaboratorii de la Binghamton University investighează o componentă specifică a depresiei – anhedonia parentală – și modul în care aceasta se asociază cu răspunsurile neuronale ale copiilor la feedback pozitiv și negativ.
Depresia nu este o condiție uniformă; include simptome variate, dintre care unele pot fi mai relevante decât altele pentru dezvoltarea copilului. Anhedonia, definită ca pierderea interesului sau a plăcerii, reprezintă un simptom central al depresiei și s-a sugerat că poate afecta modul în care indivizii răspund la recompense sau pedepse din mediu. În familiile în care unul dintre părinți prezintă anhedonie, interacțiunile pot deveni mai puțin stimulante și mai puțin orientate către recompensă, ceea ce ar putea influența dezvoltarea sistemelor neuronale ale copilului implicate în procesarea rezultatelor.

Cercetările anterioare au arătat că copiii părinților cu depresie pot prezenta o activitate redusă la nivelul sistemelor de recompensă, dar nu era clar dacă anhedonia parentală – și nu alte simptome – reprezintă factorul determinant.

Despre studiu

Participanți

Studiul a inclus 217 perechi părinte–copil, copiii având vârste cuprinse între 7 și 11 ani. Părinții au completat chestionare detaliate pentru a permite diferențierea simptomelor anhedonice de cele non-anhedonice ale depresiei. Copiii au participat la o sarcină de procesare a recompensei în timp ce activitatea lor cerebrală era înregistrată cu ajutorul electroencefalogramei (EEG).

Metodologie

Copiii au participat la un joc simplu de tip „ghicește ușa”, în care puteau câștiga sau pierde bani în funcție de alegerea făcută. În timpul sarcinii, cercetătorii au măsurat componenta EEG numită pozitivitatea recompensei (RewP), un marker neuronal al reacției rapide la feedback pozitiv (câștig) sau negativ (pierdere).

Obiectivul a fost compararea modului în care simptomele anhedonice și non-anhedonice ale părinților prezic intensitatea răspunsului neuronal al copilului la feedback.

Rezultate

1. Anhedonia parentală prezice răspuns neuronal diminuat la recompensă

Cercetătorii au descoperit că nivelurile crescute de anhedonie parentală sunt asociate cu un răspuns cerebral redus al copiilor atât la câștig, cât și la pierdere. Cu alte cuvinte, copiii părinților anhedonici au prezentat o reactivitate neurală general diminuată la feedback.

• Această relație a fost observată atât pentru feedback pozitiv, cât și pentru feedback negativ.
• Anhedonia parentală s-a dovedit un predictor mai puternic decât alte simptome ale depresiei.

2. Simptomele non-anhedonice ale depresiei nu au prezis răspunsurile copiilor

Spre deosebire de anhedonie, simptomele generale ale depresiei (de exemplu, tristețe, iritabilitate, oboseală) nu au fost asociate cu modul în care copiii au răspuns la feedback.

3. Efectul anhedoniei persistă chiar și după controlul pentru starea emoțională a copilului

Analizele statistice au arătat că relația dintre anhedonia parentală și reactivitatea redusă a copilului rămâne semnificativă chiar și atunci când sunt luați în considerare factorii individuali ai copilului, precum simptomele proprii de depresie sau nivelul afectului pozitiv.

Interpretare

Rezultatele sugerează că anhedonia parentală poate fi un marker specific al riscului intergenerațional. Copiii părinților cu anhedonie nu doar că primesc mai puține indicii pozitive din mediul familial, dar par să dezvolte un sistem neural mai puțin reactiv la recompensele din mediu. Această diminuare a sensibilității la recompense este considerată un factor predictor al depresiei ulterioare și al dificultăților de motivație.

Așadar, identificarea anhedoniei la părinți poate ajuta la identificarea copiilor cu risc crescut pentru dificultăți afective.

Concluzii

Studiul demonstrează că:

• Anhedonia parentală este un predictor robust al procesării diminuate a recompensei la copii.
• Simptomele depresive generale la părinți nu explică acest efect.
• Copiii părinților anhedonici ar putea constitui un grup cu risc crescut pentru dezvoltarea depresiei.

Aceste descoperiri deschid trasee noi pentru intervenții timpurii orientate spre îmbunătățirea interacțiunilor parent–copil și intensificarea experiențelor pozitive în familie.