Bebelușii prematuri alăptați la sân prezintă o dezvoltare neurocognitivă mai bună decât cei alăptați cu formulă
©
Autor: Mancaș Mălina
Bebelușii născuți prematur și alăptați la sân în primele 28 de zile de viață prezintă dezvoltare neuronală și cognitivă mai bună decât cei alăptați cu formulă de lapte, conform cercetărilor recente.
Studiul a fost realizat în cadrul Departamentului de Medicină Neonatală al Spitalului pentru Femei Brigham (Boston). A presupus monitorizarea evoluției a 180 de bebeluși născuți prematur, de la naștere până la vârsta de 7 ani.
Rezultatele au arătat că cei care au beneficiat de lapte matern în primele 28 de zile au prezentat o dezvoltare superioară a densității materiei cenușii și a volumului hipocampului, un IQ mai mare, memorie și funcții motorii superioare și rezultate mai bune la învățătură ulterior, la vârsta de 7 ani, comparativ cu bebelușii alăptați în primele 28 de zile cu formulă de lapte.
Cercetătorii menționează că este important ca bebelușii prematuri să fie hrăniți cu lapte matern pe durata spitalizării în secțiile de terapie intensivă neonatală.
Volumul cerebral a fost măsurat cu ajutorul tehnicilor RMN după împlinirea vârstei gestaționale normale și ulterior la 7 ani. Tot la vârsta de 7 ani a fost măsurat IQ-ul, dar și capacitățile de citire, matematice, de atenție, memoria de lucru, limbajul, percepția vizuală și funcțiile motorii.
Cu cât bebelușii au fost alăptați mai multe zile în secțiile de terapie intensivă, cu atât volumul materiei cenușii a fost mai mare, precum și aria care procesează și transmite semnale neuronale.
Studiul nu se adresează doar mamelor, ci și membrilor familiei și personalului medical pentru a susține și a oferi suportul necesar mamelor în acest sens.
Rezultatele cercetării au fost publicate în The Jurnal of Pediatrics, sugerând în principal că sistemul cerebral al copilului este mai sensibil la stimuli și efectele benefice ale laptelui matern în primele stadii de dezvoltare de după naștere.
Sursa: Medical News Today
Studiul a fost realizat în cadrul Departamentului de Medicină Neonatală al Spitalului pentru Femei Brigham (Boston). A presupus monitorizarea evoluției a 180 de bebeluși născuți prematur, de la naștere până la vârsta de 7 ani.
Rezultatele au arătat că cei care au beneficiat de lapte matern în primele 28 de zile au prezentat o dezvoltare superioară a densității materiei cenușii și a volumului hipocampului, un IQ mai mare, memorie și funcții motorii superioare și rezultate mai bune la învățătură ulterior, la vârsta de 7 ani, comparativ cu bebelușii alăptați în primele 28 de zile cu formulă de lapte.
Cercetătorii menționează că este important ca bebelușii prematuri să fie hrăniți cu lapte matern pe durata spitalizării în secțiile de terapie intensivă neonatală.
Volumul cerebral a fost măsurat cu ajutorul tehnicilor RMN după împlinirea vârstei gestaționale normale și ulterior la 7 ani. Tot la vârsta de 7 ani a fost măsurat IQ-ul, dar și capacitățile de citire, matematice, de atenție, memoria de lucru, limbajul, percepția vizuală și funcțiile motorii.
Cu cât bebelușii au fost alăptați mai multe zile în secțiile de terapie intensivă, cu atât volumul materiei cenușii a fost mai mare, precum și aria care procesează și transmite semnale neuronale.
Studiul nu se adresează doar mamelor, ci și membrilor familiei și personalului medical pentru a susține și a oferi suportul necesar mamelor în acest sens.
Rezultatele cercetării au fost publicate în The Jurnal of Pediatrics, sugerând în principal că sistemul cerebral al copilului este mai sensibil la stimuli și efectele benefice ale laptelui matern în primele stadii de dezvoltare de după naștere.
Sursa: Medical News Today
Data actualizare: 04-08-2016 | creare: 04-08-2016 | Vizite: 2317
Bibliografie
Breastfed preterm babies may have better IQs, working memory, motor function, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/312013.php ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Poluarea aerului, asociată cu modificări în dezvoltarea creierului la copii
- Este eficientă administrarea probioticelor pentru a preveni apariția eczemei sau a astmului?
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Copiii pot învăța valoarea efortului pentru reușită încă de la 15 luni
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Deficitul de prolactină (hipoprolactinemia)
- Nasterea prematura
- Prematuritatea
- Sindromul de detresa respiratorie a prematurului
- Prematurii cu greutate foarte mica la nastere (VLBW)
- Mastita
- Boala membranelor hialine
- Alimentatia nou-nascutului
- Laptele matern versus formule de lapte
- Alimentatia prematurilor
- Dieta in timpul alaptarii la san
- Alimente interzise în perioada de alăptare
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Prolactina mica in perioada alaptarii
- Cum sa-l obisnuim pe micutul nostru sa manince?
- Solarul poate afecta in vreun fel copilul atunci cand alaptez
- Am fost diagnosticata cu colica biliara si inca alaptez
- Mai este bun lapticul meu?
- Alaptez de 9 luni si vreau sa mai fac un copil