Boala arterială periferică, o afecțiune adesea subdiagnosticată și subtratată

Un nou studiu realizat de Intermountain Health scoate în evidență faptul că boala arterială periferică (BAP) – o boală cardiovasculară severă și debilitantă, care afectează peste 10 milioane de americani cu vârste de peste 40 de ani – este adesea subdiagnosticată și subtratată, în special în cazul femeilor. Această situație duce la o rată ridicată a mortalității, peste jumătate dintre pacienți decedând din cauza complicațiilor BAP.
Boala arterială periferică sau arteriopatia obliterantă apare când arterele care transportă sânge la picioare și brațe se îngustează sau se blochează parțial/total din cauza depozitelor de placă aterosclerotică, rezultând un flux sangvin redus. Se estimează că ~10% din populația SUA are BAP, iar boala reprezintă a treia cauză principală de deces în cadrul patologiilor aterosclerotice. Simptomele pot include dureri, crampe la nivelul picioarelor în timpul mersului, răceală a extremităților sau ulcere la picioare.

Lipsa unui diagnostic corect și a unui tratament specific agravează prognosticul, riscul de mortalitate depășind 50%. În plus, BAP este asociată cu alte forme de boală cardiovasculară, precum infarct sau accident vascular cerebral.

Studiul Intermountain Health: Obiective și abordare

• Cercetătorii și-au propus să evalueze cât de frecvent sunt prescrise medicamentele conforme cu ghidurile terapeutice pentru BAP (terapie antiplachetară, statine etc.) și să analizeze evoluția clinică și mortalitatea.  
• Au fost incluși 7.522 de pacienți cu BAP simptomatic diagnosticat la clinicile și spitalele Intermountain Health, între ianuarie 2006 și decembrie 2021. Fiecare pacient a avut cel puțin o reconsultație la 18 luni după diagnostic.

Rezultatele-cheie: Prescriere scăzută și mortalitate înaltă

1. Prescripție neadecvată față de ghiduri  
Doar 29,6% dintre femei și 33,5% dintre bărbații cu BAP au primit terapia completă („îngrijire optimă direcționată de ghid”), care include cel puțin un antiplachetar și o statină, plus alte medicamente după caz. La toți acești pacienți cu BAP, conform ghidurilor, se recomandă obligatoriu antiplachetar + statină; cu toate acestea, doar circa unul din trei primește integral aceste tratamente.

2. Diferențe pe sexe și rute de îngrijire  

• Femeile primesc și mai rar față de bărbați terapia optimă.  
• Femeile beneficiază de referiri comparabile la specialiști, dar mai frecvente la medicii de familie, ceea ce nu duce automat la respectarea completă a ghidurilor de tratament.

3. Mortalitatea rămâne ridicată  
Studiul arată că indiferent de sex, pacienții cu BAP au o probabilitate de circa 50% de deces pe durata de urmărire. Această cifră alarmantă indică necesitatea îmbunătățirii metodelor de screening și a practicilor terapeutice.

Cauze potențiale ale tratamentului insuficient

1. Subrecunoașterea BAP în practica clinică  

• Simptomul principal – durerea de picioare – poate fi vag și atribuit altor cauze; prin urmare, BAP poate să nu fie diagnosticată precoce.  
• Pacienții pot ajunge la diferite specialități (ortopedie, reumatologie, medicină de familie etc.), iar mulți clinicieni nu sunt familiarizați cu managementul specific BAP.

2. Focalizare excesivă pe boli coronariene / cerebrovasculare  

• Cardiologii se concentrează de regulă pe prevenirea infarctului și accidentului vascular cerebral și pot considera că tratamentele lor acoperă și BAP.  
• Totuși, e nevoie de o abordare particularizată pentru boala arterială periferică.

3. Lacune în conștientizarea guideline-urilor  
Nu e o problemă de neglijență, ci mai degrabă o lipsă de algoritmi de screening și tratament integrat, precum și de monitorizare sistematică a pacienților cu risc de BAP.

Implicațiile și propunerile de îmbunătățire

1. Sporirea screeningului și tratamentului personalizat  

• Un sistem care să identifice activ pacienții cu semne de BAP (de ex. persoanele peste 65 de ani, fumători sau cu diabet) și să implementeze protocoale standard pentru antiplachetare și statine.  
• Asigurarea că femeile și alte grupuri subdiagnosticate primesc aceeași atenție și terapie conform ghidurilor.

2. Educația și conștientizarea  

• Creșterea nivelului de informare în rândul medicilor de familie și altor clinicieni despre prevalența și severitatea BAP.  
• Îmbunătățirea recunoașterii simptomelor prin instrumente de screening (indexul gleznă-braț, de exemplu).

3. Reducerea mortalității  
Dat fiind că BAP e asociată cu un risc de deces >50%, adoptarea unei abordări cardiovasculare integrate – inclusiv controlul factorilor de risc (fumat, hipertensiune, dislipidemie, diabet), exerciții specializate și/sau revascularizare chirurgicală – poate scădea mortalitatea.  

4. Nevoia de validare și implementare la scară largă  
Studiul Intermountain Health oferă o bază de date consistentă, dar concluziile sugerează că la nivelul întregului sistem medical există lacune, iar standardizarea unor programe de îngrijire a BAP e esențială.

Concluzii

Arteriopatia obliterantă rămâne o problemă severă, subdiagnosticată, subtratată și asociată cu mortalitate foarte înaltă (peste 50%). Femeile par să primească chiar mai puțin frecvent terapia recomandată decât bărbații. Datele indică faptul că majoritatea pacienților cu BAP nu primesc nici măcar antiplachetare și statine conform ghidurilor, ceea ce reflectă necesitatea unor abordări sistematice de screening, diagnostic și management. Adoptarea unor protocoale dedicate, recunoașterea BAP ca entitate patologică distinctă în rândul bolilor aterosclerotice și îmbunătățirea accesului la terapii cu ghid, toate pot reduce substanțial povara bolii și rata de deces.