Bronzarea artificială crește semnificativ riscul de melanom (dublează mutațiile în melanocite)

Un studiu realizat la Northwestern University și publicat în Science Advances la data de 12 decembrie 2025 a analizat relația dintre utilizarea bronzării artificiale și modificările moleculare ale melanocitelor umane. Cercetarea arată că expunerea la radiațiile ultraviolet artificiale induce un număr semnificativ mai mare de mutații în melanocite și lărgește suprafața cutanată afectată, fenomen ce poate explica riscul crescut de melanom la utilizatorii de aparate de bronzat.

Context

Melanomul reprezintă una dintre cele mai agresive forme de cancer cutanat, responsabil pentru aproximativ 11.000 de decese anual în Statele Unite. Principala cauză este expunerea la radiații ultraviolete, care generează mutații în melanocite și contribuie la transformarea lor malignă. Deși radiațiile UV provin în mod natural de la soare, expunerea artificială prin aparate de bronzat a devenit un factor de risc major, în special în rândul femeilor tinere. Numeroase studii epidemiologice au arătat o creștere a incidenței melanomului corelată temporal cu popularizarea bronzării artificiale.

Industria bronzării artificiale promovează ideea că expunerea UV artificială ar fi mai sigură decât soarele, bazându-se pe faptul că radiațiile UVA sunt considerate mai puțin mutagene decât radiațiile UVB. Totuși, aparatele de bronzat emit radiații UVA de 10–15 ori mai intense decât lumina solară naturală. În plus, bronzarea înainte de vacanță, promovată ca metodă de „foto-adaptare”, nu are suport biologic: expunerea intensă a zonelor corpului de obicei protejate conduce la mutații extinse în regiuni care altfel ar suferi o agresiune minimă.

Această cercetare detaliază modul în care bronzarea artificială afectează mutațiile cutanate și arhitectura clonelor melanocitare, oferind o explicație moleculară pentru riscul crescut de melanom și pentru apariția melanomului în zone cu expunere scăzută la soare.

Despre studiul actual

Design epidemiologic

Au fost analizate electronic dosarele medicale a 32.315 pacienți ai serviciului de dermatologie de la Northwestern University.

• 7474 pacienți au declarat un istoric de bronzare artificială.

• 2932 dintre aceștia aveau număr quantificabil de sesiuni și au format cohorta epidemiologică „expusă”.

• 2925 pacienți fără istoric de bronzare artificială au fost selectați aleator și potriviți ca vârstă pentru cohorta de control.

Caracteristicile notabile ale cohortelor:

• Proporția femeilor: 87,7% în grupul expus, 57% în grupul control.

• Istoric de arsuri solare: 71,2% la expuși vs. 50,3% la control.

• Istoric familial de melanom: 18,1% vs. 16,8%.

Incidența melanomului:

• 5,1% în grupul expus

• 2,1% în grupul control

• Diferență semnificativă statistic (P < 0.0001).

Analiza logistică multivariată a indicat:

• Odds ratio 2,85 (interval 95% CI 2,0–3,99) pentru risc crescut de melanom la utilizatori, independent de vârstă, sex, istoric familial sau arsuri solare.

• Relație doză–răspuns între numărul de sesiuni și risc (P < 0.0001).

Melanomul la utilizatorii de bronzare artificială apare mai frecvent pe zone cu expunere solară cumulativă scăzută (76,1% vs. 61,2%). De asemenea, apar melanoame multiple mai frecvent la acest grup.

Design molecular

Pentru analiza moleculară s-au obținut shave biopsii de piele normală de pe spatele superior sau inferior.

Participanți:

• 11 utilizatori cu istoric extrem de bronzare artificială (50–750 sesiuni).

• 9 controale potrivite demografic și ca profil de risc (dar fără bronzare artificială).

• 6 donatori cadaverici (vârsta medie 78,3 ani), considerați reprezentativi pentru populația generală.

În total au fost analizate 182 melanocite individuale printr-un protocol de expansiune clonală și secvențiere exomică cu filtrare avansată a artefactelor.

Validarea metodologică:

• Sensibilitate de detecție: 95,2%

• Specificitate: 97,1%

Măsurarea mutațiilor

Mutational burden (număr de mutații per megabază):

• Utilizatori: 5,69 mutații/Mb

• Controale: 2,86 mutații/Mb

Pe zone anatomice:

• Spate superior: 8,82 vs. 4,60

• Spate inferior: 5,19 vs. 2,05

Analiza mixed-effects și robust-LME a confirmat semnificația diferenței chiar după ajustarea pentru localizare și variabilitate inter-individuală (P = 1,3 × 10⁻²; respectiv P = 6,1 × 10⁻⁵).

Semnături mutaționale

Semnătura dominantă: UV SBS7 (95% utilizatori vs. 90,7% controale).
Singura semnătură cu diferență semnificativă statistic: SBS11

• 14,7% la utilizatori vs. 5,5% la controale (P = 0.0405).

Semnătura SBS11 se caracterizează prin mutații C>T cu pirimidină în aval și este întâlnită frecvent în melanom, dar cu etiologie incomplet elucidată. Se presupune că amestecul disproporționat de UVA al aparatelor de bronzat poate contribui la acest profil.

Mutații patogene

Au fost identificate 40 mutații patogene în 23 melanocite individuale.

• Proporția de melanocite cu mutații patogene:

  • 23% în cohorta expusă

  • 7,3% în controale

• Zonele cu expunere scăzută aveau cel mai mare procent de celule afectate.

Cele mai frecvente mutații vizează calea MAPK, în special prin mutații loss-of-function în NF1, un pattern paradoxal deoarece NF1 este tipic pentru melanomul vârstnicilor; acest lucru sugerează că bronzarea artificială induce un spectru larg de mutații driver.

Analiza clonelor

Biopsiile cu sarcină mutațională mare prezentau câmpuri clonale extinse de melanocite cu mutații identice:

• 13,1% dintre celulele utilizatorilor aparțineau unui câmp clonal

• 5,8% în controale

Această expansiune clonală crește suprafața de piele la risc.

Profil transcriptomic

Analiza pseudobulk a identificat:

• 19 gene supraexprimate la utilizatori

• 26 gene supraexprimate la controale

Genele diferențiale includ mai ales ARN-uri lungi necodante; APOBEC3B a fost mai activ la utilizatori.

Rezultate

Cercetarea evidențiază mai multe aspecte esențiale:

1. Bronzarea artificială crește semnificativ riscul de melanom

• Riscul relativ aproape triplu.

• Relație direct proporțională cu numărul de sesiuni.

• Melanom mai frecvent pe zone cu expunere naturală minimă.

2. Melanocitele utilizatorilor acumulează de două ori mai multe mutații

Chiar și comparativ cu persoane de două ori mai în vârstă.

3. Bronzarea artificială lărgește „câmpul mutagen”

• Afectează aproape 1,5× mai multă suprafață corporală decât expunerea solară obișnuită.

• Expune intens zone în mod normal acoperite.

4. Mutațiile patogene sunt mult mai frecvente

• Proporția de melanocite cu mutații driver este de peste 3 ori mai mare.

• Cel mai frecvent driver: NF1, dar se observă o gamă largă de mutații oncogene.

5. Semnături mutaționale distincte

• SBS11 este semnificativ mai prezent la utilizatorii bronzării artificiale, sugerând efecte specifice amestecurilor UV din aparate.

6. Expunerea artificială induce efecte similare predispozițiilor genetice

Fenotipul observat (melanom precoce, multiplu, pe zone cu expunere scăzută) imită tabloul familiilor cu mutații germinale predispozante, deoarece un mare număr de melanocite ajung cu „un pas înainte” spre transformarea malignă.