Bypass aorto-coronarian vs stent la femeile cu boală coronariană severă

Un studiu realizat la Weill Cornell Medicine și publicat în European Heart Journal la data de 25 noiembrie 2025 a analizat relația dintre tipul de revascularizare coronariană și evoluția pe termen lung la femeile cu boală coronariană cronică severă. Cercetarea arată că bypassul aorto-coronarian oferă o protecție cardiovasculară superioară față de intervenția coronariană percutanată cu stent, în ciuda unor riscuri inițiale comparabile.

Context

Boala cardiacă ischemică reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, însă dovezile care stau la baza deciziilor terapeutice provin în mare parte din studii dominate de populații masculine. În mod tradițional, doar aproximativ 20–25% dintre participanții la marile studii clinice prospective care au comparat bypassul aorto-coronarian cu intervenția coronariană percutanată au fost femei, ceea ce a limitat capacitatea de a formula recomandări specifice acestui grup.

Din punct de vedere biologic și clinic, boala coronariană la femei prezintă particularități importante: debut mai tardiv, simptomatologie adesea atipică, artere coronare de calibru mai mic, reactivitate vasculară crescută și o prevalență mai mare a bolii microvasculare coronariene. Aceste diferențe sugerează că rezultatele obținute la bărbați nu pot fi extrapolate automat la femei.

Despre studiul actual

Cercetătorii de la Weill Cornell Medicine, în colaborare cu investigatori de la University of Toronto, au analizat toate femeile din provincia Ontario, Canada, cu vârsta sub 80 de ani, diagnosticate cu boală coronariană extinsă și cu risc înalt, care au fost supuse fie intervenției coronariene percutanate cu stent, fie bypassului aorto-coronarian, în perioada 2012–2021.

Pentru a reduce biaisurile inerente studiilor observaționale, autorii au utilizat o metodă de potrivire a caracteristicilor clinice, obținând un subgrup de 4.066 de femei comparabile din punct de vedere al profilului de risc, simulând astfel condițiile unui studiu clinic randomizat.

Durata medie de urmărire a fost de aproximativ cinci ani pentru fiecare participantă, permițând evaluarea rezultatelor cardiovasculare majore și a mortalității pe termen lung. Evenimentele analizate au inclus infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, necesitatea unei noi proceduri de revascularizare coronariană, precum și reinternările pentru cauze cardiace sau neurologice.

Rezultate

Analiza a evidențiat diferențe semnificative între cele două strategii terapeutice:

• 36% dintre femeile tratate prin stentare au prezentat un eveniment cardiovascular major pe durata urmăririi.

• Prin comparație, doar 22% dintre femeile supuse bypassului aorto-coronarian au avut un astfel de eveniment.

• 
  

În ceea ce privește mortalitatea de orice cauză, femeile tratate prin intervenție coronariană percutanată au avut un risc cu aproximativ 30% mai mare de deces pe parcursul întregii perioade de urmărire comparativ cu cele care au beneficiat de bypass. Este important de subliniat că în primele șase luni după procedură, riscul de deces a fost similar între cele două grupuri, diferențele devenind evidente doar pe termen lung.

Un aspect relevant al balanței risc–beneficiu a fost riscul de accident vascular cerebral: femeile tratate prin stentare au avut un risc ușor mai scăzut de AVC comparativ cu cele care au suferit bypass aorto-coronarian, sugerând existența unui compromis între protecția cardiovasculară globală și riscurile neurologice specifice procedurii chirurgicale.

Autorii subliniază că, în practica curentă, femeile sunt aproximativ de două ori mai puțin frecvent orientate către bypass decât bărbații, chiar și în contexte clinice similare. Rezultatele acestui studiu oferă date solide care susțin necesitatea reevaluării ghidurilor și a procesului decizional, deși, în absența studiilor clinice randomizate dedicate exclusiv femeilor, individualizarea tratamentului rămâne esențială, ținând cont de anatomia coronariană, riscul chirurgical și preferințele pacientei.