Care este „rețeta” apariției alergiilor alimentare?

Deși cauzele concrete ale alergiilor alimentare la sugari și în copilărie nu sunt pe deplin elucidate, potrivit unui nou studiu publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology alergiile sunt rezultatul interacțiunii concomitente dintre anumiți factori genetici, alimentari și în urma expunerii pielii bebelușului la substanțele prezente în șervețelele umede, aeroalergeni etc.

Mai exact, factorii suspectați că ar contribui la apariția alergiilor alimentare includ alterarea genelor care reglează capacitatea de absorbție a pielii, utilizarea șervețelelor umede pentru igienizare care lasă reziduuri de săpun pe pielea bebelușului, expunerea cutanată la alergenii din praf și din alimente provenite de la aparținători. Declanșarea alergiilor alimentare are loc atunci când toți acești factori acționează simultan.

Potrivit datelor clinice utilizate în cadrul studiului, 35% dintre copiii cu alergii alimentare prezintă dermatită atopică, fapt justificat de existența a cel puțin trei mutații genice diferite care alterează bariera cutanată.

Parte din studiu a fost și un experiment pe modele animale cu defecte genetice comune oamenilor ce determină alterări la nivelul barierei protectoare a pielii și care în perioada neonatală au fost expuși la diverși factori din mediu cu care pot lua contact sugarii.

„Sugarii pot fi expuși la alergenii ambientali prezenți în praful de casă. În perioada de nou-născuți poate nu mănâncă alimente cu potențial alergen, însă ei pot intra în contact cu alergenii pe cale cutanată prin intermediul aparținătorilor. De exemplu, surioara care a mâncat unt de arahide își sărută frățiorul nou-născut pe obraz sau părinții care au manipulat alimente alergene în cadrul preparării mâncării ating pielea micuțului înainte de a se spăla pe mâini, fapt care poate permite transferul alergenilor.”

La nivelul stratului cornos extern al dermului există un film hidrolipidic care jocă un rol esențial pentru protecția organismului față de agresiunile mediului înconjurător, iar utilizarea șervețelelor și a altor produse de îngrijirea bebelușilor cu detergenți pot altera stratul lipidic al pielii și astfel pot altera funcția de barieră cutanată.

Disfuncția barierei cutanate este necesară pentru declanșarea alergiilor alimentare la șoriceii heterozigoți cu mutații ale genelor ce predispun la eczemă sau dermatită atopică. Șoriceii au fost co-expuși la alergeni din alimente precum proteinele din ouă și alune pe cale cutanată, la alergenii din praf și lauril sulfat de sodiu, agent spumant/detergent prezent în șervețelele umede pentru sugari care ar putea facilita absorbția aeroalergenilor și a alergenilor alimentari la contactul cu piele.

După perioada de sensibilizare de 2 săptămâni li s-a administrat pe cale orală ou sau alune. Șoriceii cu mutații filaggrin și variante ale genei Tmem79/Matt au manifestat reacții alergice cutanate la locul de contact cu alergenii ambientali, reacții alergice intestinale și reacții alergice severe precum anafilaxia.

Pentru a traduce rezultatele observate pe modele animale în condiții stricte de laborator la situația sugarilor și factorii ambientali specifici, se poate spune că la sugarii cu defecte genetice ale barierei cutanate, sensibilizarea la alergenii alimentari poate să apară chiar înaintea introducerii acestora în alimentația lor prin expunere cutanată. Aceasta coincide cu o combinație unică de factori, mai precis cu pre-expunerea la detergenții conținuți de șervețelele umede, acarienii Alternaria alternata, respectiv alergenii alimentari din praful de casă și cei care ajung accidental pe suprafețele cu care iau contact sugarii (așternuturi, pături, jucării, podea) sau direct pe pielea bebelușului.

Sursa: Science Daily