Cât sport trebuie să facă persoanele cu factori de risc cardiovascular (obezitate, hipertensiune, dislipidemie, diabet)?

Autor: Dr. Tudor Andreea, Medic rezident Cardiologie

Indiferent de vârstă, etnie, sex sau prezența comorbidităților, sportul regulat are numeroase beneficii asupra sănătății, inclusiv asupra unor factori de risc pentru ateroscleroză. S-a observat că persoanele active au un risc de evenimente cardiovasculare mai mic cu 20-30% față de indivizii sedentari. Potrivit recomandărilor Societății Europene de Cardiologie, toți adulții sănătoși ar trebui să facă săptămânal minim 150 minute de sport de intensitate moderată (în 5 zile) sau 75 de minute de sport de intensitate crescută (în 3 zile). (1)
Totuși, riscurile unui efort fizic intens sunt crescute la pacienții cu boli cardiace. Din acest motiv, Societatea Europeană de Cardiologie a lansat în anul 2020 un ghid care oferă recomandări legate de activitatea fizică pe care o pot efectua persoanele cu factori de risc cardiovascular (obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat) sau diverse patologii cardiovasculare (sindrom coronarian cronic, insuficiență cardiacă cronică, transplant cardiac, valvulopatii, aortopatii, cardiomiopatii, miocardită, pericardită). (1)

Exercițiile fizice se împart în 5 tipuri:

1. Exerciții de anduranță (alergat, ciclism, canotaj, înot, mers)
2. Exerciții de forță sau de rezistență
3. Anduranță de viteză
4. Exerciții de flexibilitate
5. Exerciții de coordonare și echilibru

În funcție de componenta predominantă, ghidul împarte sporturile în 4 categoriii:

1. Sporturi de îndemânare

Această categorie include golful, tenisul de masă, tirul sportiv, curling, bowling, navigatul, mersul cu iahtul, echitația. (1)

2. Sporturi de forță

Sporturile de forță includ aruncarea ciocanului, aruncarea discului, ski-ul, alergatul pe distanțe scurte, judo, karate, ridicatul greutăților, boxul, luptele greco-române. (1)

3. Sporturi mixte

Sporturile mixte includ fotbalul, baschetul, handbalul, tenisul, hockeyul, rugby, scrima, polo pe apă.

4. Sporturi de anduranță

Sporturile de anduranță includ alergatul, mersul pe distanțe lungi, înotul, mersul rapid, alergatul pe distanțe medii sau lungi, ciclismul, dansul, pentatlonul, canotajul, vâslitul, biatlonul, triatlonul.

Cât sport trebuie să facă persoanele cu obezitate

Obezitatea se definește ca un indice de masă corporală (IMC) peste 30 kg/m2 sau o circumferință a taliei de peste 94 cm la bărbați și peste 80 cm la femei. Afecțiunea este un factor de risc pentru boala cardiovasculară (boală cardiacă, accident vascular cerebral), diabet, boli musculoscheletale (în special osteoartrită) și unele tipuri de cancer (inclusiv cancer endometrial, ovarian, renal, de colon, de prostată). La nivel individual, scăderea în greutate se poate obține prin limitarea aportului de grăsimi și zahăr, prin creșterea consumului de fructe și legume, precum și prin implicarea în activitate fizică regulată. (1, 2)

Potrivit ghidurilor europene, indivizii obezi ar trebui să efectueze săptămânal minimum 150 de minute de exerciții de anduranță de intensitate moderată, combinată cu 3 sesiuni săptămânale de sport de rezistență. Aceste recomandări determină scăderea grăsimii abdominale, creșterea masei musculare și osoase, reducerea tensiunii arteriale, scăderea inflamației, creșterea toleranței la glucoză, scăderea rezistenței la insulină, îmbunătățirea profilului lipidic, a stării fizice și psihice, reducerea gradului de depresie și anxietate. (1)

Dacă persoanele obeze doresc însă să efectueze sport de intensitate crescută, atunci se recomandă în prealabil o evaluare cardiovasculară, întrucât este frecventă asocierea diabetului zaharat de tip 2, a hipertensiunii arteriale, dislipidemiei sau bolilor pulmonare. Nu există restricții în ceea ce privește sportul la obezii cu un examen cardiovascular normal. Totuși, având în vedere că alergatul pe suprafețe tari poate crește riscul leziunilor musculoscheletale, se indică limitarea timpului destinat acestei activități (sau a altora asemănătoare) la sub 2 ore pe zi. Dacă acest tip de efort este realizat timp de peste 2 ore, atunci se recomandă o perioadă de recuperare de aproximativ 48 de ore. Câteva tipuri de sport care ar putea fi benefice prin prisma riscului scăzut de accidentare sunt ciclismul și înotul. (1)

Cât sport trebuie să facă persoanele cu hipertensiune arterială

Hipertensiunea arterială este definită că o creștere a tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg și/sau a tensiunii arteriale diastolice peste 90 mmHg. (1)

Portrivit Organizației Mondiale a Sănătății, hipertensiunea arterială este cauza directă pentru aproximativ 54% dintre cazurile de accident vascular cerebral și 47% dintre cele de boală cardiacă ischemică. Principalele metode non-farmacologice de scădere a tensiunii arteriale sunt reducerea cantității de sare, evitarea consumului de alcool și tutun, scăderea în greutate, adoptarea unui regim alimentar echilibrat și a unui program de sport regulat. La majoritatea pacienților cu hipertensiune arterială esențială, tensiunea poate fi controlată prin schimbarea stilului de viață și administrarea de medicamente antihipertensive. (3)

Conform recomandărilor, persoanele cu hipertensiune arterială ar trebui să efectueze cel puțin 30 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderat-intensă, timp de 5-7 zile pe săptămână. Exercițiile aerobice de intensitate moderat-intensă includ mers, alergat, ciclism sau înot. Rezultatele sunt scăderea tensiunii arteriale sistolice în medie cu 7 mmHg și diastolice, cu 5 mmHg. Valorile tensiunii arteriale pot fi reduse suplimentar dacă pe lângă exercițiile aerobice sunt introduse și antrenamente de rezistență, 2-3 zile pe săptămână. (1)

Dacă persoanele hipertensive doresc să se implice în sporturi de intensitate crescută, atunci se recomandă în prealabil o evaluare cardiovasculară. Această evaluare poate demasca apariția simptomatologiei la efort, răspunsul tensional inadecvat și prezența leziunilor la nivelul organelor țintă. Hipertensivii care dezvoltă la efort simptomatologie sugestivă pentru boala coronariană trebuie evaluați suplimentar, cu optimizarea schemei de tratament înaintea participării la un sport de intensitate crescută. (1)

Hipertensiunea arterială la atleți ar trebui abordată în primă fază cu măsuri igieno-dietetice, spre exemplu restricționarea consumului de sare și alcool, scăderea în greutate, renunțarea la fumat și adoptarea unui regim alimentar sănătos. Dacă după 3 luni tensiunea arterială se menține la valori crescute, de peste 140 mmHg, atunci ar trebui inițiat un tratament antihipertensiv. Medicamentele antihipertensive preferate la persoanele care fac sport sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, sartanii și blocantele canalelor de calciu. (1)

Este important de știut că beta-blocantele sunt interzise în anumite sporturi de îndemânare, precum tirul sportiv. De asemenea, ele pot determina bradicardie, scăzând capacitatea de efectuare a exercițiilor aerobice. În toate sporturile competitive, diureticele sunt interzise. (1)

Dacă tensiunea arterială este necontrolată, atunci se recomandă repausul temporar de la sporturile competitive. (1)

Participarea la sporturi competitive este permisă la persoanele cu tensiune arterială controlată dar care asociază leziune de organ țintă, evidențiată prin prezența hipertrofiei ventriculare stângi, microalbuminurie, disfuncție diastolică, plăci aterosclerotice la nivel vascular, creatinina serică crescută sau retinopatie hipertensivă. Excepție fac sporturile mai intense precum aruncatul cu discul sau ciocanul sau ridicatul greutăților. (1)

Cât sport trebuie să facă persoanele cu dislipidemie

Dislipidemia se referă la modificările nivelului de colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol și trigliceride. Ea poate apărea din cauza alimentației, expunerii la tutun sau pe fond genetic. Netratată, poate duce la numeroase boli cardiovasculare cu impact și prognostic negativ asupra sănătății. Strategia terapeutică inițială include modificarea stilului de viață: adoptarea unei diete bogate în legume, fructe și cereale integrale, precum și implicarea în diverse tipuri de efort fizic. (4)

Potrivit recomandărilor, efectele sportului asupra metabolismului lipidic apar la 3,5-7 ore de activitate fizică moderat intensă pe săptămână sau la 30-60 de minute de antrenament în majoritatea zilelor. (1)

Activitatea fizică reduce trigliceridele serice până la 50% și crește nivelul HDL-colesterolului cu 5-10%. Mai mult, este posibil ca sportul să reducă LDL-colesterolul cu până la 5%. (1)

Creșterea intensității efortului fizic se recomandă la persoanele cu hipertrigliceridemie sau hipercolesterolemie, deoarece acest lucru ar putea îmbunătăți profilul lipidic și reduce riscul cardiovascular. Totuși, înainte de începerea unui program de antrenament intens, este indicată estimarea riscului cardiovascular prin intermediul testelor de efort, testelor imagistice funcționale sau angioCT-ului coronarian. În scopul prevenției primare, indivizii cu dislipidemie ar trebui să fie evaluați la fiecare 2-5 ani iar pentru prevenția secundară, anual. (1)

Pe lângă un stil de viață activ, bolnavii dislipidemici au indicație de tratament cu statine, care scad nivelul LDL-colesterol și îmbunătățesc prognosticul. Dacă apar mialgii, sensibilitate musculară sau creșterea transaminazelor hepatice, statina trebuie întreruptă și înlocuită cu un alt tip de statină, cu ezetimib sau cu inhibitori de PCSK-9. (1)

Cât sport trebuie să facă persoane cu diabet zaharat

Diabetul zaharat este o boală metabolică care presupune creșterea nivelului de glucoză în sânge. Tratamentul presupune atât administrarea de antidiabetice cât și adoptarea unei diete alimentare scăzute în carbohidrați, alături de efort fizic regulat. (5)

În comparație cu persoanele active, indivizii care nu fac sport au un risc mai mare cu 50-80% de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2. (1)

La diabetici, adoptarea unui stil de viață care include exerciții aerobice ajută la un control mai bun al glicemiei, scade rezistența la insulină și reduce grăsimea viscerală. Atât la persoanele cu diabet de tip 1 cât și la cele cu diabet de tip 2 s-a observat că sportul scade mortalitatea. (1)

Este important de știut că, la indivizii cu prediabet sau sindrom metabolic, diabetul poate fi prevenit prin exerciții aerobice și de rezistență, de preferință de intensitate moderată sau crescută. (1)

Pentru dobândirea beneficiilor metabolice și îmbunătățirea capacității de efort, antrenamentele cu intervale de intensitate ridicată (HIIT) par să fie superioare exercițiilor aerobice moderate. (1)

Atât exercițiile aerobice cât și cele de rezistență sunt eficiente pentru controlul glicemiei și scăderea în greutate. Cel mai bun program de antrenament la persoanele diabetice presupune:

Exerciții zilnice de intensitate cel puțin moderată, spre exemplu mers rapid pentru cel puțin 30 de minute
Exerciții de rezistență pentru 15 minute în majoritatea zilelor
Exerciții de intensitate ușoară la fiecare 30 de minute, spre exemplu mers sau ridicat în picioare (1)

Acest program poate fi completat cu exerciții de flexibilitate și echilibru, mai ales la vârstnici sau la persoanele cu complicații microvasculare ale diabetului. (1)

Data actualizare: 22-02-2022 | creare: 22-02-2022 | Vizite: 725

Bibliografie

1. 2020 ESC Guidelines on sports cardiology and exercise in patients with cardiovascular disease: https://academic.oup.com/eurheartj/article/42/1/17/5898937#313712716
2. Obesity and overweight: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
3. Arterial hypertension: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6156553/
4. Dyslipidemia: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560891/
5. Diabetes mellitus: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551501/

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Cât sport pot face persoanele cu cardiomiopatii?

La persoanele care practică sport, cardiomiopatiile pot fi o cauză frecventă de aritmii amenințătoare de viaț...

Ce se întâmplă în corp când faci sport?

Activitatea fizică implică o serie de modificări în corp, majoritatea sistemelor și organelor fiind stimulate....

Câte calorii consumi când mergi vs când alergi?

Caloriile consumate în timpul mersului sau alergării nu depind exclusiv de viteza cu care se realizează deplasar...

Cât sport pot face persoanele cu cardiopatie ischemică?
Câtă mișcare ar trebui să facem zilnic în funcție de vârstă
Cât sport pot face persoanele cu insuficiență cardiacă cronică?
Pot face sport dacă sunt răcit? Se poate agrava răceala?

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Sportul și bolile de inimă - ce ar trebui să știi

Sportul are numeroase beneficii asupra sănătății și practicarea în mod constant a acestuia previne bolile de ...

Activitatea fizică la 70 de ani poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă după vârsta de 80 ani

Doar 20 de minute de exerciții zilnice de intensitate moderată efectuate zilnic la vârste înaintate (70-75 de a...

Cât sport pot face persoanele cu boală valvulară?

Boala valvulară sau valvulopatiile se referă la afectarea oricărei dintre cele 4 valve cardiace: - Valva mitral�...

Capacitatea de a recunoaște semnele unui eveniment cardiac iminent în timpul exercițiului, redusă în grupul persoanelor de peste 35 ani

Condiția fizică poate avea beneficii semnificative asupra sănătății cardiovasculare

Exercițiile fizice regulate au un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum