Cât sport pot face persoanele cu boală valvulară?

©

Autor:

Cât sport pot face persoanele cu boală valvulară?

Boala valvulară sau valvulopatiile se referă la afectarea oricărei dintre cele 4 valve cardiace:

  • Valva mitrală, care permite sângelui să treacă din atriul stâng în ventriculul stâng
  • Valva tricuspidă, care permite sângelui să treacă din atriul drept în ventriculul drept
  • Valva aortică, ce permite pasajul sângelui din ventriculul stâng în aortă
  • Valva pulmonară, ce permite pasajul sângelui din ventriculul drept în artera pulmonară (1)


Dacă valvele nu se pot închide corespunzător, atunci apare regurgitarea sau insuficiența valvulară. Dacă deschiderea valvei este limitată, atunci este vorba despre o stenoză valvulară. (1)

Aproximativ 2,5% din populația Americii prezintă boală valvulară, care este mai frecventă la adulții vârstnici. Cele mai multe decese apar la pacienții cu valvulopatie aortică. Printre cauzele valvulopatiilor se numără boala reumatică, endocardita, bolile congenitale, bolile autoimune (lupus), sindromul Marfan, expunerea la doze crescute de radiații și procesele degenerative apărute o dată cu înaintarea în vârstă. Simptomatologia include dispnee, durere toracică, fatigabilitate, febră, aritmii, creștere ponderală. Suspiciunea bolii valvulare este ridicată la examenul auscultator iar diagnosticul, confirmat la ecocardiografie. Dacă afectarea nu este semnificativă, atunci se poate administra tratament medicamentos. În cazul în care valvulopatia este severă, se poate opta pentru intervenția chirurgicală. (1)

Stenoza aortică

Stenoza aortică este cel mai frecvent cauzată de procesul degenerativ de calcificare, îngroșare și reducere a mobilității a cuspelor, ce apare o dată cu înaintarea în vârstă. Diagnosticul și severitatea valvulopatiei sunt determinate la examenul ecocardiografic. Astfel, stenoza aortică severă se definește ca și creșterea velocității maxime transvalvulare peste 4 m/s, creșterea gradientului mediu peste 40 mmHg și scăderea ariei valvei aortice sub 1 cm2. Indivizii cu risc crescut, cărora li se recomandă restricționarea efortului fizic, sunt cei la care apare: (2, 3)

  • Tahicardie ventriculară la efort
  • Scăderea progresivă a tensiunii arteriale sistolice la efort
  • Incapacitatea creșterii tensiunii arteriale sistolice la efort cu cel puțin 20 mmHg


Persoanele cu stenoză aortică ușoară asimptomatică pot efectua orice tip de sport. Totuși, cele cu stenoză severă asimptomatică nu ar trebui să participe la sporturi competitive sau recreative, cu excepția celor de îndemânare de intensitate ușoară. De asemenea, bolnavii asimptomatici ar putea efectua exerciții aerobice de intensitate scăzută, care îmbunătățesc capacitatea funcțională și starea de spirit. (3)

Recomandările de ghid la persoanele cu stenoza aortică asimptomatică susțin că:

  • În stenoza ușoară se recomandă, daca se dorește, participarea la toate sporturile recreative și competitive
  • În stenoza moderată ar trebui fi luată în considerare participarea la toate sporturile recreative de intensitate redusă și moderată a pacienților cu fracție de ejecție a ventriculului stâng peste 50%, cu test de efort negativ și capacitate funcțională bună; de asemenea, la pacienții cu fracție peste 50% și răspuns tensional adecvat la efort ar putea fi luată în considerare participarea la sporturi competitive de intensitate scăzută și moderată
  • În stenoza severă, ar putea fi luată în considerare participarea la toate sporturile recreative de intensitate scăzută a pacienților cu fracție de ejecție a ventriculului stâng peste 50% și răspuns tensional adecvat la efort; de asemenea, la anumiți pacienți cu fracție peste 50% ar putea fi luată în considerare participarea la sporturi de îndemânare de intensitate scăzută (3)


Persoanele cu stenoză aortică simptomatică nu ar trebui să se implice în sporturi competitive sau recreative. Ar putea să facă totuși exerciții ușoare care nu determină apariția simptomatologiei. (3)

Regurgitarea aortică

Printre cauzele de regurgitare aortică se numără bicuspidia aortică, procesele degenerative, creșterea diametrului rădăcinii aortice, endocardita infecțioasă sau disecția de aortă. (2, 3)

Indivizii asimptomatici cu regurgitare aortică ușoară și moderată pot participa la toate tipurile de sport. Persoanele asimptomatice cu regurgitare severă, dilatare moderată de ventricul stâng și funcție sistolică bună s-ar putea implica în sporturi de intensitate scăzută și moderată. Pacienții asimptomatici cu regurgitare severă și disfuncție sistolică ar putea participa la sporturi recreative de intensitate scăzută dar nu și la sporturi competitive. Indivizii simptomatici cu regurgitare severă au indicație de intervenție chirurgicală și nu ar trebui să practice sporturi competitive sau recreative. La această categorie de pacienți se pot recomanda exerciții aerobice de intensitate scăzută, pentru creșterea capacității funcționale. (3)

Regurgitarea mitrală

Recomandările de efort fizic la persoanele cu regurgitare mitrală primară iau în calcul severitatea bolii, prezența simptomatologiei, funcția ventriculului stâng, prezența sau absența aritmiilor la efort și presiunea sistolică în artera pulmonară. (3)

Conform ghidului, pacienții asimptomatici cu regurgitare ușoară pot participa la toate tipurile de sport, atât recreative cât și competitive. Persoanele asimptomatice cu regurgitare moderată ar trebui să ia în considerare implicarea în sporturi recreative și competitive dacă îndeplinesc următoarele criterii: diametrul telediastolic al ventriculului stâng este sub 60 mm, fracția de ejecție a ventriculului stâng este peste 60%, presiunea sistolică în artera pulmonară este sub 50 mmHg iar testul de efort este negativ. Indivizii asimptomatici cu regurgitare severă ar putea lua în considerare implicarea în sporturi recreative de intensitate scăzută și moderată și sporturi competitive de intensitate scăzută, dacă prezintă următorii parametrii: diametrul telediastolic al ventriculului stâng este sub 60 mm, fracția de ejecție a ventriculului stâng este peste 60%, presiunea sistolică în artera pulmonară este sub 50 mmHg iar testul de efort este negativ. (3)

Nu se recomandă efectuarea sporturilor competitive la bolnavii asimptomatici cu regurgitare mitrală severă și fracție de ejecție a ventriculului stâng de sub 60%. (3)

Pacienții în tratament anticoagulant pe termen lung pentru fibrilație atrială nu ar trebui să participe la sporturi de contact. (3)

Stenoza mitrală

Etiologia stenozei mitrale este de cele mai multe ori reumatică sau degenerativă, existând uneori situații în care aceasta se datorează radioterapiei în sfera toracică, sindromului carcinoid sau bolilor metabolice ereditare. Stenoza mitrală semnificativă din punct de vedere clinic (moderată sau severă) se definește ca scăderea ariei valvei sub 1,5 cm2. (2)

Persoanele asimptomatice cu stenoză mitrală ușoară și moderată, în ritm sinusal, cu o presiune sistolică în artera pulmonară normală și cu o capacitate funcțională bună la testele de efort ar putea participa la toate sporturile competitive și recreative. Indivizii ușor simptomatici cu stenoză mitrală severă ar putea participa doar la exerciții recreative de intensitate scăzută. Stenoza mitrală simptomatică necesită corecție iar persoanelor nu li se recomandă efectuarea eforturilor fizice de intensitate moderată sau crescută. (3)

Regurgitarea tricuspidiană

În mod obișnuit, regurgitarea tricuspidiană apare ca urmare a bolii de cord stâng, hipertensiunii pulmonare sau disfuncției de ventricul drept. (3)

În general, pacienții asimptomatici cu regurgitare tricuspidiană și funcție ventriculară prezervată, ventricul drept nedilatat, capacitate funcțională bună, presiune sistolică în artera pulmonară sub 40 mmHg, fără aritmii complexe pot participa la toate sporturile competitive și recreative. (3)


Data actualizare: 28-02-2022 | creare: 28-02-2022 | Vizite: 178
Bibliografie
1. Valvular heart disease: https://www.cdc.gov/heartdisease/valvular_disease.htm
2. 2021 ESC/EACTS guidelines for the management of valvular heart disease: https://academic.oup.com/eurheartj/article/43/7/561/6358470?login=false
3. 2020 ESC guidelines on sports cardiology and exercise in patients with cardiovascular disease: https://academic.oup.com/eurheartj/article/42/1/17/5898937#ehaa605-4.1.2
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Capacitatea de a recunoaște semnele unui eveniment cardiac iminent în timpul exercițiului, redusă în grupul persoanelor de peste 35 ani
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.