Cefaleea cronică (când te doare frecvent capul)

©

Autor:

Cefaleea cronică (când te doare frecvent capul)

Cefaleea cronică este reprezentată de durerea de cap cu diferite localizări la nivelul extremității cefalice (frontală, occipitală, temporală, cervicală) în funcție de factorul declanşator, care persistă o perioadă mai lungă de şase luni. [1], [2]

Cauze şi factori de risc

Cefaleea cronică poate apărea în cadrul bolilor infecțioase cronice însoțite de febră, în cadrul sinuzitei cronice, a otitei cronice sau a faringitei cronice. De asemenea, cefaleea cronică poate apărea ca urmare a unui traumatism sau, mai rar, poate sugera prezența unei boli severe.

Durerea de cap cronică poate prezenta numeroase cauze:

  • Stresul psiho-emoțional continuu
  • Consumul excesiv de alcool
  • O viață dezordonată, fără resperacterea orelor de somn, lipsă de odihnă şi alimentație irațională
  • Abuzul de medicamente
  • Oboseala fizică prelungită
  • Hipertensiunea arterială
  • Depresia
  • Factori de mediu: fumatul pasiv, factorii alergenici, consumul anumitor alimente, poluarea, zgomotele puternice, schimbările meteorologice. [3], [4], [5], [6], [7]


Patogenie

Durerea de cap frecventă are cauze multiple, ea apărând în urma interacțiunii semnalelor nervoase transmise de creier, vasele de sânge şi nervii aflați în zona afectată.

Durerea de cap apare atunci când neuronii transmit impulsuri nervoase la nivelul vaselor de sânge. În această situație se produce vasoconstricția, cu eliberarea de substanțe inflamatorii (precum serotonina sau prostaglandinele) care determină aparitia durerii. [1], [2]

Tipuri de cefalee

În funcție de modul de apariție şi factorul etiologic, pot fi descrise două tipuri de cefalee:

  • Cefaleea primară, care nu prezintă o cauză anume
    - migrena cu/fără aură
    - cefaleea tensională cronică
    - cefaleea tip Cluster cronică
    - hemicrania cronică paroxistică
    - hemicrania continuă.
  • Cefaleea secundară, care prezintă un anumit factor etiologic şi care poate fi detrminată de următoarele aspecte patologice: afecțiuni extracraniene (afecțiuni ale coloanei cervicale, sinuzită, afectiuni stomatologice, glaucom), afecțiuni intracraniene (hipertensiune intracraniană idiopatică, tumori cerebrale, encefalită, meningită, malformație Arnold-Chiari tip I, hidrocefalie obstructivă, boli vasculare cerebrale), substanțe medicamentoase (inhibitori de pompă de protoni, hormoni-precum estrogenul, sevrajul la cofeină, nitrați, efectul de rebound după încetarea administrării medicamentelor analgetice) şi afecțiuni sistemice (hipoxie, hipercapnie, criză hipertensivă, febră, viremie, bacteriemie). [1], [2], [3], [4]


Semne şi simptome

Cefaleea cronică poate fi însoțită de manifestări clinice variabile, în funcție de boala determinantă. În continuare vom prezenta cele mai frecvente afecțiuni caracterizate prin cefalee cronică:

  • Cefaleea cronică apărută în cadrul arteritei temporale este specifică persoanelor aflate peste vârsta de 50 de ani şi poate fi însoțită de tulburări de vedere, creşterea sensibilității pielii scalpului la atingere şi claudicație mandibulară.
  • Cefaleea cronică determinată de hemoragiile cerebrale mici şi recidivante, poate fi însoțită de parestezii şi pareză facială, convulsii, confuzie, grețuri, vărsături, tulburări de vedere, dificultate la vorbire, tulburări de echilibru, modificări de comportament şi de personalitate, dezorientare temporo-spațială, tulburări de auz (hioacuzie), tulburări motorii (reducerea capacității de mobilizae a membrelor).
  • Cefaleea cronică apărută în cadrul sinuzitei cronice este localizată la nivelul sinusurilor faciale şi în regiunea frontală a feței şi poate fi însoțită de congestie nazală, hiposmie, anosmie, cacosmie.
  • Cefaleea cronică secundară hipertensiunii arteriale poate fi însoțită de tulburări de ritm, dureri precordiale, amețeli, acufene, oboseală, furnicături la nivelul extremităților, parestezii, pareze, palpitații, dispnee de efort, hematurie, epistaxis, tulburări vizuale (fosfene, scotoame, vedere „în ceață”, pierderea temporară a vederii), grețuri şi vărsături.
  • În cadrul afecțiunilor cervicale, cefaleea poate fi însoțită de rigiditate cervicală, amorțeală şi furnicături la nivelul cefei şi a membrelor superioare, hipotonia musculaturii gâtului, dificultăți la mobilizaea capului.
  • Cefaleea cronică apărută pe parcursul evoluției glaucomului poate fi însoțită de tulburări de vedere (scotoame, diminuarea câmpului vizual, cecitate) şi creşterea tensiunii intraoculare (decelate la examenul fundului de ochi).
  • Cefaleea cronică apărută în cadrul meningitei sau encefalitei, poate fi însoțită de următoarele manifestări clinice: febră, grețuri, vărsături, rigiditate cervicală, somnolență, tulburări de concentrare, confuzie, fotofobie, inapetență.
  • În cazul hidrocefaliei obstructive, cefaleea cronică poate fi însoțită de iritabilitate, agresivitate, tulburări de memorie şi concentrare, indiferență față de lumea înconjurătoare, impulsivitate, letargie, somnolență, pierderea conştienței, comă.
  • Cefaleea cronică apărută în cadrul malformației Arnold-Chiari de tip I (malformație a creierului frecvent depistată în copilărie) poate fi insoțită de manifestări clinice specifice sindromului cerebelor: ataxie, tremor, tulburări de echilibru, hipotonie, deficite posturale, dizartrie, nistagmus, amețeli şi vărsături. [2], [3], [4], [5], [6], [7]


Diagnostic

Stabilirea diagnosticului de cefalee cronică se va realiza luând în calvcul vârsta la care a debutat durerea, durata (mai mult de 6 luni), localizarea, factorii declanşatori şi factorii care ameliorează durerea şi simptomatologia asociată acesteia.

Pentru determinarea etiologiei cefaleei cronice este necesară efectuarea următoarelor investigații paraclinice: tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară, puncție lombară, examinarea lichidului cefalorahidian, radiografie facială, determinarea presiunii intraoculare, examinări biochimice ale sângelui (determinarea VSH-ului, cu valori crescute în arterita temporală). [3], [4], [5]

Tratament

Tratament curativ

Tratamentul curativ al cefaleei cronice presupune îndepărtarea bolii de fond.
Astfel, în cazul cefaleei de etiologie tumorală se recomandă îndepărtarea chirurgicală a formațiunii tumorale şi radiochimioterapie, în cazul tumorilor maligne.

În cazul cefaleei cronice de etiologie hipertensivă, se recomandă administrarea tratamentului antihipertensiv (diuretice, vasodilatatoare, blocante a canalelor de calciu, blocanți alfa-afenergici, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei).

În cazul cefaleei cronice apărute în cadrul malformatilor cerebrale, traramentul presupune intervenție chirurgicală corectoare (corectarea defectului anatomic, reducerea presiunii intracraniene, restabilirea circulației sangvine la nivelul zonei afectate).

Tratamentul sinuzitei cronice presupune intervenție chirurgicală de îndepărtare a mucoasei nazale afectate şi asigurarea drenajului sinusal. Chirurgia endoscopică FESS şi puncția nazală pot fi, de asemenea, eficiente.

Tratament simptomatic

Tratamentul medicamentos de ameliorare a cefaleei cronice presupune administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (Acetaminofen), opioide (butalbital, cafeină), triptani (precum Eletriptan, Rizatriptan, Almotriptan, Zolmitriptan, etc.) sau Dihidroergotamină. [2], [3], [4], [5], [6], [7]


Data actualizare: 18-06-2018 | creare: 18-06-2018 | Vizite: 8154
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: