Cercetătorii explorează „normele sociale” ale condusului neatent în rândul adolescenților

Condusul neatent reprezintă o problemă majoră de siguranță publică, fiind asociat cu un risc crescut de accidente rutiere. În mod particular, acest fenomen este frecvent întâlnit la tineri, care sunt expuși suplimentar din cauza lipsei de experiență la volan. Deși multe state americane au interzis utilizarea telefonului în rândul șoferilor tineri, studiile arată că majoritatea adolescenților continuă să practice comportamente de distragere a atenției, cum ar fi privitul îndelung la telefon sau trimiterea mesajelor.
Pentru a înțelege de ce aceste comportamente persistă, cercetătorii au apelat la teorii comportamentale precum Modelul Integrat al Predicției Comportamentale, care propune că intențiile și acțiunile indivizilor sunt determinate de trei factori principali: atitudinile față de comportament, normele sociale și controlul comportamental perceput. Cu toate acestea, literatura existentă s-a concentrat adesea pe forme mai evidente de utilizare a telefonului, fără a examina în detaliu privirile îndelungate către ecran în timpul condusului, comportament care crește de peste cinci ori riscul de accident.

Despre studiu

Scopul studiului publicat în Traffic Injury Prevention a fost dublu:

• Explorarea convingerilor despre privitul îndelung (două secunde sau mai mult) către telefon în timpul condusului, conform Modelului Integrat al Predicției Comportamentale.
• Crearea și validarea unui chestionar care să măsoare aceste convingeri și intenții comportamentale la tineri șoferi.

Metodologie

Studiul s-a desfășurat în două etape:

• Etapa calitativă: Interviuri semi-structurate cu 20 de liceeni posesori de permis, selectați din zone suburbane și rurale din SUA. Interviurile au vizat identificarea credințelor legate de atitudini, norme sociale și control comportamental perceput privind condusul distras. Printre aspectele explorate s-au numărat avantajele percepute (ex. divertisment, productivitate) și dezavantajele (ex. riscul de accident).
• Etapa cantitativă: Un sondaj cu itemi închiși administrat online unui eșantion geografic reprezentativ de 1.126 de liceeni cu permis. Fiecare credință identificată a fost evaluată prin măsurarea tăriei convingerii și a importanței percepute, calculându-se un scor compozit pentru fiecare construct psihosocial.

Rezultate principale

Profilul participanților

În etapa calitativă, majoritatea liceenilor intervievați (70%) au declarat că obișnuiesc să privească telefonul în timpul condusului. Motivele cel mai des invocate au fost:

• Divertisment (65%).
• Trimiterea mesajelor (40%).
• Orientarea (30%).

În etapa cantitativă, 51% dintre respondenți aveau 18 ani, iar 71% s-au identificat ca albi. Pe ansamblu, 21% din timpul petrecut conducând era raportat ca implicând privirea telefonului, iar 26% dintre aceste priviri durau două secunde sau mai mult.

Atitudini

Participanții au manifestat o tendință generală de a considera că distragerea atenției are efecte negative:

• Evaluări negative: ridicate, indicând că riscurile precum reducerea atenției și probabilitatea accidentului sunt conștientizate.
• Evaluări pozitive: scăzute, cu un scor mediu negativ, arătând că majoritatea tinerilor nu consideră util condusul distras.

Norme sociale

Referitor la norme, respondenții au perceput că:

• Persoanele importante (părinți, prieteni) dezaprobă condusul distras.
• Colegii de generație practică totuși frecvent acest comportament.

Control comportamental perceput

Tinerii au declarat că pot evita distragerea atenției prin măsuri precum:

• Păstrarea telefonului în afara razei vizuale.
• Utilizarea modului „Nu deranjați".
• Odihna suficientă.

Validitatea chestionarului

Analizele statistice au arătat că instrumentul creat are:

• Convergență logică între credințele măsurate și intențiile comportamentale.
• Corelații semnificative cu măsurile validate anterior de la Behavioral Risk Factor Surveillance System.
• Indice de consistență internă adecvat pentru subscale (Cronbach’s alpha între .64 și .87).

Implicații și concluzii

Studiul oferă un instrument riguros pentru evaluarea credințelor și intențiilor referitoare la condusul distras, facilitând proiectarea campaniilor de prevenție. Rezultatele indică faptul că:

• Credințele privind utilitatea percepută (ex. productivitate, divertisment) pot fi ținta unor mesaje de deconstrucție a miturilor.
• Normele descriptive, conform cărora colegii practică condusul distras, contribuie la prevalența comportamentului.
• Creșterea încrederii în capacitatea de a evita distragerea atenției ar putea reduce intențiile de a practica acest comportament.

Limitări includ dimensiunea redusă a eșantionului calitativ și excluderea adolescenților din mediul urban în prima etapă.

Acest chestionar poate servi ca bază pentru cercetări viitoare și intervenții educaționale dedicate siguranței rutiere la tineri.