Consumul de mâncare comandată, indicele inflamator al dietei și riscul cardiometabolic la adulți din Statele Unite

Un studiu realizat la NHANES și publicat în Food Science & Nutrition la data de 9 decembrie 2025 a analizat relația dintre consumul de mâncare comandată și fast-food, indicele inflamator al dietei și factorii de risc cardiometabolic la adulți din Statele Unite. Cercetarea arată că frecvența crescută a consumului de mâncare preparată în afara casei se asociază cu o dietă mai inflamatorie și cu modificări metabolice adverse, chiar dacă nu prezice direct mortalitatea.

Introducere

Un studiu realizat la NHANES și publicat în Food Science & Nutrition la data de 9 decembrie 2025 a evaluat relația dintre consumul de mâncare comandată și fast-food, indicele inflamator al dietei și factorii de risc cardiometabolic la adulți americani. Deși cercetarea arată că acest tip de consum se asociază cu un profil metabolic nefavorabil, datele sugerează că mecanismul central implicat este potențialul inflamator al dietei, ceea ce subliniază importanța intervențiilor alimentare preventive.

Context

Consumul de mâncare comandată și fast-food a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special în rândul adulților tineri și de vârstă mijlocie. În Statele Unite, termenii takeaway, take-out sau fast-food desemnează mâncarea la pachet preparată în afara locuinței și cumpărată gata de consum: burgeri, pizza, cartofi prăjiți, pui prăjit, mâncare din automate, servicii de livrare sau vânzători stradali. Aceasta se distinge clar de „pachetul de acasă”, concept predominant în România.

Acest tip de alimentație este caracterizat prin:

• densitate energetică ridicată,

• aport redus de fibre, vitamine și micronutrienți,

• conținut mare de grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și sodiu.

Indicele inflamator al dietei (Dietary Inflammatory Index – DII) cuantifică potențialul inflamator al unei diete pe baza a 45 de componente alimentare și a efectelor lor asupra biomarkerilor pro- și anti-inflamatori. Scorurile DII mai mari se asociază cu un risc crescut de boală cardiovasculară, diabet, sindrom metabolic și mortalitate.

În paralel, factorii de risc cardiometabolic – HDL scăzut, trigliceride crescute, glicemie crescută, insulină crescută, rezistență la insulină – apar din ce în ce mai devreme în viața adultă și contribuie la încărcarea cumulativă de risc cardiovascular.

Creșterea accelerată a consumului de mâncare comandată, corelată cu evoluția platformelor online de livrare, a generat interes pentru înțelegerea impactului acestui comportament asupra sănătății cardiometabolice la nivel populațional.

Despre studiul actual

Eșantion și metodologie

Studiul a analizat date din NHANES 2009–2018. Din cei 49.693 de participanți inițiali, au fost incluși 8.556 adulți cu vârste între 18 și 80 de ani, după eliminarea celor cu date incomplete pentru variabilele principale.

Au fost evaluate:

• Consumul de mâncare comandată / fast-food, derivat din numărul de mese cumpărate din restaurante, fast-food, automate, food trucks sau servicii de livrare în ultimele 7 zile.

• Indicele inflamator al dietei, calculat pe baza a 26 de componente alimentare disponibile în NHANES.

• Factorii de risc cardiometabolic, incluzând colesterol total, HDL, LDL, trigliceride, glicemie a jeun, hemoglobină glicată, insulină, rezistență la insulină, tensiune arterială, indice metabolic cardiac și indice de adipozitate viscerală.

• Mortalitatea, prin legarea cu National Death Index până la 31 decembrie 2018.

Frecvența consumului de mâncare comandată a fost clasificată astfel:

• 0–1 ori/săptămână

• 2–3 ori/săptămână

• 4–5 ori/săptămână

• ≥6 ori/săptămână

Modelele statistice au fost ajustate pentru vârstă, sex, rasă, educație, venit, greutate, înălțime, fumat și activitate fizică.

Caracteristicile populației

Participanții cu un consum ridicat de mâncare comandată au fost în general:

• mai tineri,

• cu venituri mai mari,

• mai frecvent bărbați,

• cu colesterol HDL mai scăzut, trigliceride mai mari,

• cu niveluri crescute de insulină și rezistență la insulină.

Inițial, diferențele în scorurile DII între grupuri erau mici, dar după ajustarea statistică, consumul ridicat s-a asociat clar cu o dietă mai inflamatorie.

Rezultate

Asocierea cu indicele inflamator al dietei (DII)

După ajustarea pentru toți factorii relevanți, consumul de ≥6 mese comandate pe săptămână s-a asociat cu:

• creșterea semnificativă a scorului DII,
  β = 0.226; IC 95%: 0.061–0.392; p = 0.0095.

Aceasta indică o dietă cu potențial inflamator mai mare la persoanele care consumă frecvent mâncare din surse de tip fast-food.

Profilul lipidic

Cei care consumau cel mai frecvent mâncare comandată prezentau:

• colesterol HDL mai scăzut,
  β = –1.597 mg/dL; IC 95%: –2.767, –0.426; p = 0.0095;

• trigliceride mai mari,
  β = 7.980 mg/dL; IC 95%: 1.202–14.757; p = 0.0243.

Aceste modificări sunt compatibile cu un profil aterogen accentuat.

Metabolismul glucidic și insulinorezistența

Consumul de mâncare comandată s-a asociat semnificativ cu:

• glicemie a jeun mai mare,
  β = 0.012; IC 95%: 0.002–0.023; p = 0.0263;

• creșterea insulinei serice,
  β = 0.093; IC 95%: 0.013–0.173; p = 0.0263;

• rezistență la insulină crescută,
  β = 0.034; IC 95%: 0.001–0.067; p = 0.0489.

Diferențele au fost mai pronunțate la femei.

Analiza mortalității

În perioada de urmărire au fost înregistrate:

• 554 decese prin orice cauză,

• 128 decese prin boală cardiacă.

Modelele Cox, ajustate pentru toți factorii, au arătat că:

• mâncarea comandată nu prezintă o asociere semnificativă cu mortalitatea,
  deși curbele Kaplan–Meier sugerează un trend nefavorabil la consumul cel mai ridicat.

În schimb:

• indicele inflamator al dietei a prezis mortalitatea prin orice cauză,
  HR = 1.0717; IC 95%: 1.0126–1.1343; p = 0.0168.

Analiza de mediere

DII a mediat:

• ~1,7% din relația dintre consumul de mâncare comandată și mortalitate,
  însă fără semnificație statistică.

Efectul direct al mâncării comandate asupra mortalității este slab sau dificil de detectat, posibil din cauza erorilor de măsurare alimentară și a unei perioade scurte de urmărire.

Concluzii

Consumul frecvent de mâncare comandată și fast-food este asociat cu:

• o dietă mai inflamatorie,

• un profil lipidic nefavorabil (HDL scăzut, trigliceride crescute),

• valori crescute ale glicemiei, insulinei și rezistenței la insulină.

Indicele inflamator al dietei este un predictor independent al mortalității, în timp ce consumul de mâncare preparată în afara casei nu a arătat o asociere semnificativă, probabil din motive metodologice.

Aceste rezultate susțin necesitatea unor strategii populaționale orientate spre:

• reducerea consumului frecvent de fast-food,

• scăderea potențialului inflamator al dietei,

• intervenții timpurii în rândul adulților tineri.