Consumul ridicat de alimente ultraprocesate asociat cu un risc crescut de cancer pulmonar

Un studiu populațional publicat în Thorax pe 29 iulie 2025 aduce noi dovezi privind asocierea dintre consumul ridicat de alimente ultraprocesate și riscul de cancer pulmonar. Cercetarea, coordonată de echipa condusă de K. Wang, a fost realizată în cadrul celebrului studiu american PLCO (Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trial), iar concluziile sugerează că reducerea consumului de alimente ultraprocesate ar putea contribui la scăderea poverii globale a acestei boli.

Context

Cancerul pulmonar este cea mai frecventă formă de cancer la nivel mondial, cu peste 2,2 milioane de cazuri noi și 1,8 milioane de decese înregistrate în anul 2020. Deși fumatul rămâne cel mai important factor de risc, alte comportamente alimentare și stiluri de viață pot influența riscul de apariție a bolii.

Alimentele ultraprocesate (Ultra-Processed Foods, UPF) sunt produse care trec prin numeroase etape industriale de procesare, conțin aditivi, conservanți și îndulcitori artificiali, și sunt adesea gata de consum sau de reîncălzit. Consumul ridicat de UPF a fost anterior asociat cu obezitate, boli cardiovasculare, diabet zaharat și unele tipuri de cancer, dar legătura cu cancerul pulmonar nu fusese clar documentată până acum.

Despre studiul actual

Acest studiu a utilizat date din studiul PLCO, desfășurat între 1993 și 2001, cu urmărire a incidenței cancerului până în 2009 și a mortalității până în 2018. Au fost incluși 101.732 de participanți, dintre care:

• 50.187 bărbați și 51.545 femei, cu o vârstă medie de 62 de ani

• Toți au completat un chestionar de frecvență alimentară la începutul studiului

Alimentele consumate au fost clasificate în patru categorii: neprocesate/minim procesate, cu ingrediente culinare procesate, procesate și ultraprocesate.

Categoriile UPF analizate au inclus:

• Produse lactate: smântână, cremă de brânză, înghețată, iaurt înghețat

• Alimente prăjite, pâine industrială, produse de patiserie, snacks-uri sărate

• Cereale de mic dejun, supe și sosuri ambalate, margarină

• Băuturi carbogazoase și îndulcite, sucuri de fructe îndulcite

• Produse de tip fast-food: hamburgeri, hot-dog, pizza

Consumul mediu ajustat energetic de UPF a fost de aproximativ 3 porții/zi, variind de la 0,5 la 6 porții/zi. Cele mai frecvente alimente ultraprocesate consumate au fost:

• Mezeluri și carne procesată (11%)

• Băuturi carbogazoase dietetice sau cu cafeină (7%)

• Băuturi carbogazoase fără cafeină (aproape 7%)

Rezultate

După o perioadă medie de urmărire de 12 ani, au fost diagnosticate 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care:

• 1.473 (86%) au fost cancere pulmonare non-microcelulare (NSCLC)

• 233 (14%) au fost cancere pulmonare microcelulare (SCLC)

Distribuția cazurilor în funcție de consumul de UPF:

• Grupul cu cel mai mare consum: 495 cazuri / 25.434 persoane

• Grupul cu cel mai mic consum: 331 cazuri / 25.433 persoane

După ajustarea pentru factori potențial de confuzie (inclusiv fumatul și calitatea globală a dietei), cercetătorii au identificat o asociere semnificativă între consumul de UPF și riscul de cancer pulmonar:

• Risc crescut cu 41% pentru orice formă de cancer pulmonar la cei din cel mai mare sfert al consumului de UPF

• Risc crescut cu 37% pentru NSCLC

• Risc crescut cu 44% pentru SCLC

Limitări și interpretare

Autorii subliniază că acesta este un studiu observațional, deci nu poate stabili o relație de cauzalitate. Alte limitări:

• Intensitatea fumatului nu a fost evaluată în detaliu

• Informațiile dietetice au fost colectate o singură dată, fără actualizări pe parcursul urmăririi

• Numărul de cazuri de cancer, deși semnificativ, este relativ mic în raport cu dimensiunea cohortelor

Totuși, ipotezele biologice propuse de cercetători sunt solide:

• Alimentele ultraprocesate elimină din alimentație alimentele protectoare, precum cerealele integrale, legumele și fructele

• Procesarea industrială modifică matricea alimentară, afectând biodisponibilitatea nutrienților și generând contaminanți toxici, precum acroleina, regăsită în cârnații prăjiți sau în dulciurile caramelizate, dar și în fumul de țigară

• Materialele de ambalare ar putea introduce compuși suplimentari nocivi

Concluzii

Acest studiu adaugă o piesă importantă în puzzle-ul relației dintre alimentație și cancer pulmonar și sugerează că reducerea consumului global de alimente ultraprocesate ar putea avea un rol în prevenția acestei boli devastatoare.

Mesajul principal:

Dacă viitoarele studii longitudinale vor confirma aceste rezultate, politicile nutriționale ar trebui să includă măsuri clare pentru limitarea consumului de alimente ultraprocesate – nu doar pentru prevenirea obezității și a bolilor metabolice, ci și pentru reducerea riscului de cancer pulmonar.