Creșterea dizabilității cognitive auto-raportate în Statele Unite între 2013 și 2023: un fenomen în special la adulții tineri

Un studiu realizat pe baza datelor Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS) și publicat de Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) în septembrie 2025 analizează evoluția dizabilității cognitive auto-raportate în Statele Unite între 2013 și 2023. Autorii au urmărit diferențele dintre grupuri de vârstă, populații rasiale și etnice, precum și impactul factorilor socioeconomici.

Context

Dizabilitatea afectează peste 70 de milioane de adulți americani, adică mai mult de un sfert din populația adultă. Potrivit datelor BRFSS din 2022, dizabilitatea cognitivă – definită ca dificultăți serioase de concentrare, memorie sau luare a deciziilor cauzate de o condiție fizică, mentală sau emoțională – a devenit cea mai frecvent raportată formă de dizabilitate. Dacă în 2016 aceasta ocupa locul al doilea, în 2022 prevalența ei a crescut la 14%.

Literatura anterioară a arătat că dizabilitatea cognitivă subiectivă se corelează cu un risc crescut de declin cognitiv la vârstnici, dar există puține date privind tinerii. De asemenea, s-au descris inegalități importante între grupurile rasiale și etnice, cu rate mai mari la populațiile afro-americane, hispanice și la amerindieni sau nativi din Alaska. Totodată, factori precum nivelul educațional și venitul influențează semnificativ riscul de dizabilitate cognitivă.

O problemă importantă o constituie suprapunerea cu depresia: aproape jumătate dintre persoanele cu depresie raportează și dificultăți cognitive, ceea ce complică interpretarea datelor.

Despre studiu

Cercetătorii au folosit date din CDC Disability and Health Data System provenite din sondajele BRFSS desfășurate între 2013 și 2023, cu excepția anului 2020 (an afectat metodologic de pandemia COVID-19).

• Eșantion: 4.507.061 de respondenți, adulți cu vârsta ≥18 ani.

• Distribuție demografică: 36,8% aveau 18–39 ani, 60,9% erau albi non-hispanici, 87,3% finalizaseră cel puțin liceul.

• Criterii de excludere: persoanele care au raportat depresie au fost eliminate pentru a reduce interferența acestei variabile.

• Definiție: „dificultate serioasă de concentrare, memorie sau luare a deciziilor din cauza unei condiții fizice, mentale sau emoționale”.

• Analiză: regresie logistică ponderată pentru a modela tendințele și asocierile cu factori demografici și socioeconomici.

• Estimări: toate au fost ajustate pe vârstă, cu excepția analizelor stratificate pe grupe de vârstă.

Rezultate

Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a dizabilității cognitive auto-raportate la nivel național:

• Prevalența ajustată pe vârstă a crescut de la 5,3% (IC95% 5,1–5,4%) în 2013 la 7,4% (IC95% 7,2–7,6%) în 2023.

• Creșterea a devenit semnificativă statistic începând cu anul 2016.

• Adulții tineri (18–39 ani) au înregistrat cea mai mare creștere: de la 5,1% (IC95% 4,8–5,3%) la 9,7% (IC95% 9,2–10,2%), ceea ce reprezintă aproape o dublare. Acest grup de vârstă este principalul responsabil pentru trendul ascendent la nivel național.

• În contrast, la adulții mai în vârstă, prevalența a rămas relativ stabilă sau chiar ușor descrescătoare, probabil datorită progreselor în prevenția bolilor cardiovasculare și îmbunătățirii accesului la educație și servicii medicale.

Disparitățile socio-demografice au rămas evidente:

• Rasa și etnia: amerindienii și nativii din Alaska au raportat constant cele mai mari prevalențe. Ratele erau mai ridicate și în rândul populațiilor afro-americane și hispanice, comparativ cu albii non-hispanici. Asiaticii au raportat constant cele mai scăzute valori.

• Factorii socioeconomici: nivelul scăzut de educație și venitul redus au fost asociate cu rate semnificativ mai mari de dizabilitate cognitivă.

• Boli cronice asociate: hipertensiune, diabet și accident vascular cerebral au fost frecvent corelate cu dificultăți cognitive, într-o relație bidirecțională.

Analizele regionale au arătat prevalențe mai mari în Sud și Midwest, dar și valori ridicate în teritoriile americane (Puerto Rico, Guam, Insulele Virgine).

Un aspect remarcabil a fost creșterea mai accentuată a dizabilității cognitive la adulții tineri albi non-hispanici, unde prevalența s-a dublat, comparativ cu o creștere mai moderată la tinerii afro-americani și hispanici.

Concluzii și implicații

Studiul demonstrează că dizabilitatea cognitivă auto-raportată este în creștere în Statele Unite, în special în rândul adulților tineri, o tendință cu implicații majore pentru sănătatea publică, productivitatea forței de muncă și sistemele medicale.

• Cauze posibile: creșterea conștientizării și scăderea stigmei, factori socioeconomici și culturali, stres economic și profesional, modificări ale mediului digital și ale stilului de viață.

• Disparități persistente: populațiile minoritare și cele defavorizate socio-economic continuă să fie disproporționat afectate.

• Direcții viitoare: intervenții publice orientate pe reducerea inegalităților, îmbunătățirea accesului la educație și servicii de sănătate, prevenția bolilor cronice și integrarea strategiilor comunitare.

Aceste date sugerează că vârsta tânără devine un factor de risc emergent pentru dizabilitatea cognitivă, ceea ce impune o regândire a politicilor de sănătate publică și a strategiilor de prevenție.