Cum să mâncăm mai încet - factori alimentari și orali asociați cu mâncatul lent și mestecatul atent

Un studiu realizat la o companie națională japoneză de sondaje online și publicat în revista Scientific Reports la data de 19 noiembrie 2025 a analizat relația dintre obiceiurile alimentare și condițiile orale cu modul de a mânca lent și de a mesteca bine la adulți japonezi cu vârste între 40 și 79 de ani.

Context

Conceptul de „a mânca lent” și „a mesteca bine” este promovat intens în Japonia, atât pentru gestionarea greutății corporale, cât și pentru menținerea sănătății orale. Multe cercetări anterioare au demonstrat că mâncatul rapid este asociat cu creșterea riscului de suprapondere și obezitate, în timp ce mâncatul lent contribuie la stimularea semnalelor de sațietate și la reducerea aportului alimentar. Totodată, mestecatul atent crește numărul de mișcări masticatorii, influențează secreția insulinei postprandiale și poate ajuta la prevenirea excesului ponderal.

În același timp, condiția dentară joacă un rol major: persoanele cu boală parodontală, dureri dentare sau pierderi dentare tind să mestece mai puțin eficient, ceea ce poate modifica modul general de alimentație. Odată cu înaintarea în vârstă, funcțiile orale se deteriorează, iar comportamentele alimentare se pot schimba.

Pe fondul acestor preocupări, legislația japoneză în domeniul educației alimentare („Basic Act on Shokuiku”) încurajează explicit populația să mănânce lent și să mestece bine, cu obiective naționale clare. De asemenea, ghidurile de tratament pentru diabet recomandă același principiu. Cu toate acestea, procentul populației care adoptă acest comportament a stagnat în jurul valorii de 50% în ultimii ani.

În plus, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Pescuitului promovează conceptul de „savurare a alimentelor” ca mijloc de a ajuta populația să reducă viteza de consum și să se bucure mai mult de gust, textură și calitatea ingredientelor. Totuși, foarte puține studii au investigat legătura dintre „a savura mâncarea” și comportamentele „a mânca lent și a mesteca bine”.

Despre studiu

Cercetarea a fost un studiu transversal realizat pe un eșantion național, format din 1.644 de participanți, dintre care 822 de bărbați și 822 de femei, selectați prin distribuție aleatorie pe grupe de vârstă (40–70+ ani). Chestionarele au fost trimise monitorilor înscriși la o companie de sondaje online, stratificați după sex și vârstă.

Instrumentele utilizate
Chestionarul a inclus:

• 12 itemi referitori la comportamente alimentare și de sănătate,

• 14 itemi referitori la sănătatea dentară și orală,

• 6 itemi privind factori socioeconomici.

Participanții au raportat frecvența unor comportamente precum:

• savurarea mâncării,

• evitarea umplerii excesive a gurii,

• mâncatul în familie,

• frecvența meselor principale,

• dificultăți masticatorii,

• prezența durerilor dentare,

• pierderea osoasă în jurul dinților,

• uscăciunea orală.

Analiza statistică
Pentru identificarea factorilor asociați cu comportamentul „a mânca lent și a mesteca bine”, autorii au utilizat analiza de regresie logistică, ajustând pentru:

• vârstă,

• sex,

• regiune,

• venit,

• nivel educațional.

Scopul principal a fost de a identifica ce comportamente alimentare și ce condiții orale prezic adoptarea unei alimentații lente și atente în rândul adulților de peste 40 de ani.

Rezultate

Principalii factori alimentari asociați

Cele mai importante două comportamente asociate cu mâncatul lent și mestecatul atent, identificate la ambele sexe și aproape toate grupele de vârstă, au fost:

• savurarea alimentelor în timpul mesei,

• a nu mânca cu gura plină.

Savurarea alimentelor a avut cea mai puternică asociere. Aceasta sugerează că încetinirea ritmului de consum și aprecierea gustului poate fi o cale naturală prin care oamenii tind să mestece mai mult și să reducă viteza de alimentație.

A nu mânca cu gura plină a indicat că mărimea mușcăturii este un determinant important. Cercetările anterioare au arătat că înghițiturile mari reduc numărul de mișcări masticatorii, în timp ce înghițiturile mici cresc frecvența mestecării.

Rolul contextului familial

Pentru femeile de 40–50 de ani, mâncatul lent și mestecatul atent au fost asociate și cu:

• frecvența micului dejun și a cinei,

• mâncatul alături de familie.

Autorii sugerează că acest lucru ar putea reflecta rolul social și educațional al mamelor, care transmit copiilor comportamente alimentare sănătoase.

Aceeași asociere nu a fost însă observată la bărbați, ceea ce indică o posibilă influență a rolurilor sociale de gen, care merită investigată.

Condiția orală și sănătatea dentară

Studiul a arătat clar că problemele dentare și orale reduc probabilitatea de a mânca lent și de a mesteca bine.

Pentru bărbații de 60–70+ ani, factorul cel mai asociat a fost:

• absența pierderii osoase în jurul dinților.

Pentru femeile din aceleași grupe de vârstă, au fost importante:

• absența mobilității dentare,

• absența dificultăților la consumul alimentelor dure,

• lipsa senzației de gură uscată,

• absența durerilor dentare.

Aceste rezultate sugerează că funcția orală bună permite menținerea unui ritm optim de mestecare și alimentație.

Alți factori

Studiul nu a identificat o asociere între diversitatea alimentară și comportamentul de a mânca lent. Alte studii au sugerat o legătură cu consumul de alimente procesate, dar aceste elemente nu au fost incluse în prezentul chestionar.

Limitări

Autorii menționează două limitări majore:

• utilizarea unui chestionar online bazat pe auto-raportare, fără măsurători obiective;

• designul transversal, care nu permite stabilirea unei relații cauzale.

Concluzii

Conform datelor obținute la adulții japonezi cu vârste între 40 și 79 de ani:

• savurarea alimentelor este cel mai puternic factor asociat cu mâncatul lent și mestecatul atent;

• a nu mânca cu gura plină este un comportament suplimentar esențial pentru acest obicei;

• o sănătate orală bună este asociată cu probabilitatea mai mare de a mesteca bine și a mânca lent, atât la bărbați, cât și la femei;

• pentru unele femei, contextul familial influențează modul de alimentație.

Aceste rezultate sugerează că inițiativele de educație alimentară care promovează savurarea mâncării pot fi un instrument eficient pentru formarea unor comportamente alimentare sănătoase pe întreg parcursul vieții.