Cum simți că ai tensiunea mare?

Tensiunea mare sau hipertensiunea arterială este cea mai frecvent întâlnită boală cronică în Europa şi în Statele Unite ale Americii şi este definită creşterea tensiunii sistolice peste 140 mmHg, iar a celei diastolice peste 90 mmHg (HTA>140/90 mmHg).

• hipertensiunea arterială esențială sau primară, apărută aparent fără o anumită cauză declanşatoare şi
• hipertensiunea arterială secundară, a cărei factor determinant este cunoscut.

În majoritatea cazurilor, tensiunea mare este depistată în urma prezentării bolnavului la medicul de familie, datorită manifestărilor clinice apărute, specifice bolii. Există însă şi cazuri în care boala este depistată întâmplător, în absența unor semne şi simptome clinice specifice. [1], [5]

Cum simți că ai tensiunea mare?

Hipertensiunea arterială, asemenea altor afecțiuni, prezintă un tablou clinic specific care o caracterizează. Acest tablou clinic este reprezentat de următoarele manifestătri clinice:

• Cefalee
• Amețeli
• Deficit motor şi senzorial
• Tulburări de vedere (fosfene, „muște zburătoare”, scotoame, cecitate temporară, vedere „ca prin ceață”)
• Transpirații
• Palpitații
• Anxietate
• Episoade de ischemie cerebrală tranzitorie
• Dureri precordiale
• Dispnee de efort
• Poliurie
• Nicturie
• Hematurie
• Senzația permanentă de sete
• Claudicație intermitentă
• Extremități reci
• Slăbiciune musculară
• Tetanie
• Oboseală fizică și intelectuală
• Parestezii, pareze
• Epistaxis
• Hematurie
• Grețuri
• Vărsături
• Spasm
• Convulsii
• Frecvente episoade hemoragice.

La examinarea clinică a bolnavului cu hipertensiune arterială, medicul poate decela următoarele semne clinice:

• Apariția unor sufluri sistolice la nivelul arterelor carotide
• Defecte motorii şi senzoriale
• Apariția unor modificări la nivelul retinei (depistate în urma examinării fundului de ochi)
• Prezența ritmurilor cardiace anormale
• Prezența ritmului de galop
• Deplasarea impulsului apical
• Prezența edemelor gambiere
• Apariția ralurilor pulmonare
• Depistarea extremităților reci
• Apariția unor leziuni ischemice cutanate
• Asimetria, reducerea sau dispariția pulsurilor periferice.

De asemenea, pot fi prezente anumite semne clinice specifice hipertensiunii arteriale secundare altor afecțiuni, precum: decelarea unor rinichi de dimensiuni crescute la palpare (specific rinichiului polichistic), prezența unor semne cutanate de neurofibromatoză (apărute frecvent în cadrul feocromocitomului), prezența la auscultația abdominală a unor sufluri abdominale (caracteristic hipertensiunii arteriale reno-vasculare), reducerea presiunii arteriale la nivelul arterei femurale şi întârzierea sau diminuarea pulsului la nivelul arterei femurale (specific anumitor boli ale aortei, precum coarctația de aortă).

Momentul în care tensiunea creşte brusc este recunoscut şi descris de anumiți bolnavi prin următoarele aspecte clinice caracteristice:

• Durere de cap instalată spontan
• Stare confuzională
• Perceperea unor țiuituri, a unui vâjâit, a unor şuierătuti sau a altor sunete dubioase în urechi (tinitus, acufene)
• Vedere încețoşată şi perceperea de către bolnavi a unor musculițe zburătoare în câmpul vizual (fosfene)
• Dureri în piept (dureri precordiale, percepute de către bolnavi ca o „lovitură de pumnal” sau ca o„ înțepătură în piept”)
• Amețeli
• Creşterea bătăilor cardiace în fecvență şi în intensitate (tahicardie şi palpitații); deseori bolnavul descrie aceste manifestări clinice ca o „bătaie de aripă în piept”)
• Amorțeli ale extremităților (parestezii)
• Dificultate la respirație, care apare de regulă la efort (dispnee de efort), dar poate fi prezentă şi în repaus (dispnee de repaus)
• Umflarea membrelor inferioare (mai frecvent) şi a celor superoarere (mai rar) - edeme
• Sete continuă
• Urinări frecvente, atât pe perioada zilei, cât şi a nopții (poliurie, nicturie)
• Emisia de urină închisă la culoare (datorită hematuriei)
• Apariția unor dureri la nivelul gambei, percepută ca o „gheară” (claudicație intermitentă).

De asemenea, bolnavii pot acuza anumite simptome clinice specifice anumitor complicații apărute în evoluția hipertensiunii arteriale, precum:

• boala cardiacă ischemică,
• insuficiența cardiacă,
• anumite tulburări de ritm (precum fibrilația atrială, tahicardiile ventriculare, extrasistolele ventriculare),
• boala cerebrovasculară (accident vascular cerebral),
• boala vasculară periferică şi
• boala renală cronică.

Astfel, în caz de apariție a bolii cardiace ischemice, bolnavul poate acuza durere în piept percepută ca o senzație de constricție toracică, senzatie de greutate sau opresiune în piept, jenă sau apăsare toracică uşoară, localizată retrosternal, cu iradiere in mandibulă, la baza gâtului, la nivelul brațului sau a umărului stâng, în umeri, în ambele brațe sau la nivelul spatelui, însoțită de tahicardie, dispnee, eructații, stări prelipotimice, slăbiciune musculară.

Bolnavii cu hipertensiune aerterială, aflați in stadiul de insuficiență cardiacă, pot acuza dispnee, oboseală apărută la efort, scăderea capacității de efectuare a efortului fizic, tahicardie, tahipnee, tuse nocturnă, hemoptizii, anorexie, disconfort în hipocondrul drept sau în epigastru, grețuri, meteorism, sincopă, nicturie, edeme.

Bolnavii cu diferite tulburări de ritm apărute în contextul hipertensiunii arteriale pot acuza palpitații, amețeli, dispnee, angină pectorală (durere în piept), disconfort toracic şi la nivelul gâtului, sincope, oboseală, astenie.

Bolnavii cu hipertensiune arterială, care au dezvoltat boală cronică de rinichi pe fond hipertensiv, pot acuza oboseală, urină tulbure, închisă la culoare (hematurie), micțiuni frecvente, nicturie, polachiurie, edeme ale pleoapelor, edeme ale membrelor superioare şi inferioare, anorexie, inapetență, grețuri, vărsături, scădere ponderală inexplicabilă, prurit tegumentar, cefalee, crampe musculare, confuzie, slăbiciune pronunțată, dispnee, durere toracică, dureri osoase şi articulare, echimoze, iar în formele avansate hemoragii severe şi pierderea cunoştinței.

Bolnavii cu boală vasculară periferică secundară hipertensiunii arteriale pot acuza durere sau senzație de greutate la nivelul piciorului afectat, prezența claudicației intermitente la nivelul membrului inferior afectat (apariția crampelor musculare locale foarte dureroase, determinate de reducerea marcantă a fluxului sangvin în zona respectivă, descrise de către bolnav ca o „gheară” sau ca o „constricție” locală), amorțeală locală, parestezii, slăbiciune musculară la nivelul membrului afectat, modificarea aspectului şi a consistenței tegumentelor supraiacente zonei vasculare afectate şi afectarea creşterii normale a unghiilor şi a pilozității la nivelul membrului afectat.

Bolnavii cu accident vascular cerebral apărut în contextul unui puseu de hipertensiune arterială pot prezenta tulburări de vorbire, probleme de respirație, tulburări de vedere unilaterale sau bilaterale, amețeli, pierderea coordonării şi a echilibrului, tulburări de mers, căderi inepxplicabile, pierderea cunoştinței, cefalee spontană severă, amorțeli percepute la nivelul mâinilor şi a picioarelor, mai frecvente unilateral şi paralizie (incapacitatea de mobilizare a bolnavului, secundară distrugerii ireversibile a unui nerv sau a unui grup de structuri nervoase). [1], [2], [3], [4], [5]

Concluzii

Fiecare persoană care acuză astfel de manifestări clinice trebuie să se adreseze medicului de familie pentru consult şi investigare, deoarece poate fi vorba despre creşterea valorilor tensiunii arteriale. Cu cât boala este depistată mai precoce şi cu cât tratamentul antihipertensiv corespunzător este administrat mai rapid, cu atât riscul de apariție a complicațiilor tensionale este mai redus.