De ce nu e recomandat să porți șosetele de mai multe ori (analiză microbiologică)
Autor: Airinei Camelia
Un ansamblu de cercetări microbiologice publicate în ultimii ani arată că È™osetele reprezintă una dintre cele mai intens contaminate piese de îmbrăcăminte după doar o zi de purtare. Studiile evidenÈ›iază legătura directă dintre microbiomul piciorului, acumularea de transpiraÈ›ie, structura fibrelor textile È™i riscul de miros, infecÈ›ii cutanate È™i transmitere microbiană în mediul casnic.
Context: microbiomul piciorului uman
Pielea piciorului este unul dintre cele mai complexe ecosisteme microbiene ale organismului uman. Aceasta găzduieÈ™te până la 1.000 de specii diferite de bacterii È™i fungi, iar diversitatea fungică este mai mare decât în orice altă regiune a corpului. Un factor esenÈ›ial îl reprezintă densitatea foarte mare a glandelor sudoripare, care creează un mediu cald È™i umed, ideal pentru dezvoltarea microorganismelor.
Microorganismele se concentrează în special în spaÈ›iile interdigitale, unde utilizează ca substrat transpiraÈ›ia È™i celulele moarte. ProduÈ™ii de metabolism ai acestora sunt responsabili de mirosul caracteristic al picioarelor, È™osetelor È™i încălțămintei.
Originea biochimică a mirosului picioarelor
Studiul Originile microbiologice È™i biochimice ale mirosului neplăcut al picioarelor umane a demonstrat că mirosul neplăcut al picioarelor este rezultatul unor procese biochimice bine definite. Analizele au identificat acizii graÈ™i volatili, în special acidul izovaleric, ca principali compuÈ™i odorigeni.
AceÈ™ti compuÈ™i sunt generaÈ›i în urma degradării aminoacizilor, în special L-leucina, provenită din degradarea calusului È™i a stratului cornos. Bacteriile din genul Staphylococcus sunt principalii producători de acid izovaleric, în timp ce alte genuri pot metaboliza complet aceÈ™ti compuÈ™i, demonstrând caracterul dinamic al ecosistemului microbian.
Șosetele ca rezervor microbian
Studiile care au analizat îmbrăcăminte purtată o singură zi arată că È™osetele au cea mai mare încărcătură microbiană comparativ cu alte articole textile. În medie:
- È™osetele conÈ›in între 8–9 milioane de bacterii per probă
- tricourile conțin aproximativ 83.000 de bacterii per probă
Profilarea speciilor a arătat prezenÈ›a atât a bacteriilor comensale, cât È™i a unor patogeni oportuni, inclusiv Staphylococcus, Corynebacterium, dar È™i fungi precum Aspergillus, Candida È™i Cryptococcus, implicaÈ›i în infecÈ›ii cutanate, respiratorii sau digestive.
Persistența microorganismelor pe textile
O analiză sistematică privind supraviețuirea patogenilor pe textile a arătat că bacteriile pot persista:
- până la 90 de zile pe bumbac
- până la 206 zile pe poliester
Supraviețuirea este favorizată de umiditatea crescută a aerului. Această persistență explică de ce re-purtarea șosetelor nepăstrate corespunzător permite acumularea progresivă a microorganismelor, chiar și după intervale aparent scurte de timp.
Transmiterea microbiană în mediul casnic
Microorganismele din È™osete nu rămân izolate. Ele se pot transfera pe:
- încălțăminte
- podele
- lenjerie de pat
- mobilier
Acest mecanism favorizează transmiterea fungilor responsabili de micoza piciorului (piciorul atletului), o afecÈ›iune contagioasă, frecventă în spaÈ›ii comune precum vestiarele sau băile publice. De aceea, persoanele cu astfel de infecÈ›ii ar trebui să evite mersul desculÈ› sau doar în È™osete în spaÈ›ii comune È™i să nu împartă È™osete sau pantofi.
Materialul șosetelor și rolul fibrelor antimicrobiene
Cercetările privind proprietățile antimicrobiene ale șosetelor arată că tipul fibrei textile influențează semnificativ supraviețuirea bacteriilor. Șosetele care conțin:
- ioni de argint sau zinc
- fibre de bambus sau Tencel
pot reduce încărcătura bacteriană fie prin efect antimicrobian direct, fie prin îmbunătățirea aerisirii È™i evaporării transpiraÈ›iei. Aceste materiale pot diminua riscul de miros È™i pot permite, în anumite condiÈ›ii, o utilizare mai sigură decât È™osetele clasice din bumbac sau fibre sintetice.
Importanța spălării corecte a șosetelor
Studiile privind decontaminarea textilelor arată că spălarea joacă un rol esenÈ›ial în controlul microbiologic:
- spălarea la 30–40°C reduce parÈ›ial încărcătura microbiană
- spălarea la 60°C, mai ales cu detergenÈ›i enzimatici, elimină eficient bacteriile È™i fungii
- uscarea mecanică sau călcarea cu abur la temperaturi ridicate inactivează sporii fungici rezistenți
RadiaÈ›ia ultravioletă din lumina solară contribuie suplimentar la efectul antimicrobian atunci când È™osetele sunt uscate în aer liber.
Implicații pentru igiena zilnică
Datele disponibile susÈ›in o recomandare clară: È™osetele clasice ar trebui purtate o singură zi. Purtarea acestora mai mult de o singură dată favorizează acumularea microbiană, mirosul persistent È™i creÈ™te riscul de infecÈ›ii cutanate È™i transmitere microbiană în mediul înconjurător.
Concluzie
Cercetările asupra microbiomului piciorului și al textilelor demonstrează că șosetele reprezintă un rezervor microbian major chiar după o singură purtare. Tipul de material, gradul de transpirație, frecvența spălării și metoda de igienizare influențează direct riscul de miros, infecții și contaminare ambientală. Din perspectivă microbiologică, schimbarea zilnică a șosetelor și spălarea lor adecvată reprezintă măsuri simple, dar esențiale, pentru menținerea sănătății cutanate și a igienei domestice.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Chimenul negru: o plantă antică, dar cu proprietăți medicinale moderne
- Băuturile carbogazoase dăunează grav sănătății orale: un consum crescut de astfel de băuturi duce la dezintegrarea structurală a dinților
- Compuși chimici fluorurați detectați în case și în corpul uman
- Ciclul lunar al lunii poate afecta somnul bărbaților, însă nu și pe cel al femeilor
intră pe forum