Deficiența severă de vitamina D crește riscul de spitalizare pentru infecții respiratorii

Un studiu realizat la University of Surrey, folosind date din cohorta UK Biobank, și publicat în The American Journal of Clinical Nutrition la data de 21 ianuarie 2026, a analizat relația dintre statusul seric al vitaminei D și riscul de spitalizare pentru infecții ale tractului respirator la adulți din Regatul Unit. Cercetarea arată că deficiența severă de vitamina D este asociată cu un risc semnificativ mai mare de spitalizare pentru infecții respiratorii, indiferent de apartenența etnică.

Context

Infecțiile tractului respirator, atât cele ale căilor respiratorii superioare, cât și cele ale căilor respiratorii inferioare (precum pneumonia și bronșita), reprezintă o cauză majoră de morbiditate și mortalitate la nivel global. La adulții de vârstă mijlocie și vârstnici, infecțiile respiratorii inferioare se situează constant printre principalele cauze de deces.

Vitamina D are un rol bine documentat nu doar în metabolismul osos, ci și în modularea răspunsului imun, cu efecte antivirale și antibacteriene. Numeroase studii observaționale au evidențiat o relație inversă între concentrația serică de 25(OH)D și riscul de infecții respiratorii, însă multe dintre acestea s-au bazat pe date auto-raportate. Studiile intervenționale au oferit rezultate eterogene, parțial explicabile prin variația nivelurilor inițiale de vitamină D și a dozelor utilizate.

În Regatul Unit, anumite grupuri etnice prezintă atât o prevalență mai mare a deficienței de vitamină D, cât și rate crescute de spitalizare pentru infecții respiratorii, sugerând existența unor factori biologici și socio-culturali suplimentari implicați.

Despre studiul actual

Studiul a utilizat un design caz–control neasortat, combinat cu analize de supraviețuire, pe baza datelor UK Biobank – o cohortă națională ce include peste 500.000 de adulți cu vârste între 40 și 69 de ani la recrutare (2006–2010).

Din populația inițială, 36.258 de participanți au avut date valide atât pentru nivelul seric de 25(OH)D, cât și pentru spitalizările codificate pentru infecții respiratorii. Modelele finale de regresie au inclus 27.872 de participanți cu date complete privind factorii de confuzie.

Structura etnică a eșantionului a fost:

• 34% persoane albe

• 28% persoane asiatice

• 19% persoane de etnie afro-caraibiană

• 11% alte etnii

• 7% etnie mixtă

Concentrația serică de 25(OH)D a fost analizată atât continuu, cât și pe categorii (<15 nmol/L, 15–24 nmol/L, 25–49 nmol/L, 50–74 nmol/L și ≥75 nmol/L). Spitalizările pentru infecții ale tractului respirator au fost identificate prin registrele spitalicești naționale. Analizele statistice au inclus modele de hazard proporțional și regresie logistică, ajustate pentru variabile demografice, factori de stil de viață și comorbidități. A fost evaluată și interacțiunea dintre vitamina D și etnie.

Rezultate

Rezultatele indică o asociere clară între nivelul seric de vitamină D și riscul de spitalizare pentru infecții respiratorii:

• Creșterea cu 10 nmol/L a 25(OH)D a fost asociată cu un hazard ratio de 0,96 (interval de încredere 95%: 0,94–0,99), corespunzând unei reduceri relative de 4% a riscului.

• Comparativ cu participanții cu valori ≥75 nmol/L, cei cu deficiență severă (<15 nmol/L) au prezentat un hazard ratio de 1,33 (interval de încredere 95%: 1,05–1,67), adică un risc cu 33% mai mare de spitalizare.

• Valorile intermediare ale 25(OH)D (15–24 nmol/L, 25–49 nmol/L și 50–74 nmol/L) nu au fost asociate cu diferențe semnificative statistic față de grupul de referință.

• Analizele de regresie logistică au confirmat aceste rezultate.

• Nu s-a evidențiat o interacțiune semnificativă între vitamina D și etnie, sugerând un efect comparabil al deficienței severe în toate grupurile analizate.

Concluzii

Studiul arată că deficiența severă de vitamină D (25[OH]D <15 nmol/L) este asociată cu un risc semnificativ crescut de spitalizare pentru infecții ale tractului respirator la adulții din Regatul Unit. Asocierea este independentă de etnie și susține ipoteza unui rol protector al vitaminei D la niveluri adecvate. Rezultatele întăresc importanța identificării și corectării deficienței severe de vitamină D, precum și necesitatea unor cercetări suplimentare care să exploreze mecanismele biologice implicate și impactul intervențiilor nutriționale asupra sănătății publice.