Astmul la copii - influențat atât de microbiomul intestinal cât și de genotipul 17q12-21

Astmul la copii este o afecțiune care poate fi influențată de diferite tipuri de factori. Acestea includ starea microbiomului intestinal al nou-născutului, factorii de mediu și factorii genetici. Un studiu recent a încercat să arunce mai multă lumină asupra modului în care riscul de astm este legat de o combinație a acestor factori, dintre care unii sunt modificabili.

Despre studiu

În studiul actual, publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology, cercetătorii au examinat mostre ale microbiomului intestinal din peste 460 de nou-născuți între 3-6 luni și un an de vârstă. Aceștia au fost copiii părinților care au participat la Vitamin D Antenatal Reduction Trial (VDAART).
Ei au căutat legături potențiale între microbiomul intestinal și factorii genetici ai acestor copii și riscul de astm la vârsta de trei ani.

Cercetătorii au utilizat probe fecale de 16s rRNA din acești copii, luate la 3-6 luni și un an. Ei au examinat și prezența genotipurilor 17q12-21 wildtype sau mutaționale în asociere cu riscul de astm și maturarea microbiomului în colectivul menționat mai sus și în Copenhagen Prospective Studies on Childhood Asthma 2010 (COPSAC).
Aceste colective diferă în sensul că mama biologică din primul colectiv avea atopie sau astm. Copilul trebuia să fie diagnosticat cu astm sau wheezing recurent la acest interval de timp de către un medic pentru a fi eligibil pentru acest studiu.
Studiul a explorat și contribuțiile diferențelor în genurile Bifidobacterium și Bacteroides, care au fost raportate a fi legate de modul de naștere și alăptare.

Rezultate

Interpretare

Rezultatele acestui studiu arată că copiii cu un risc mai mare de astm la trei ani au avut mai multe șanse să prezinte o maturare rapidă a microbiomului fecal la 3-6 luni și o întârziere în maturarea acestui microbiom la un an.

Abundența Bifidobacterium a fost legată de alăptare și maturitate microbiologică mai bună. Acest lucru susține observația acestui studiu că nou-născuții alăptați prezintă o maturare întârziată a microbiomului la acest punct de timp.

La fel, abundența Bacteroides la 3-6 luni a fost asociată cu alăptarea și o abundență mai scăzută cu cezariana atât la 3-6luni cât și la un an. Abondența Bacteroides a fost astfel legată de o maturare mai rapidă a microbiomului intestinal la un an de vârstă.
Abundența Bacteroides a fost astfel legată de o maturare mai rapidă a microbiomului intestinal la un an de vârstă.
Copiii cu astm la trei ani au avut 70% mai puține șanse să aibă Bacteroides în probele lor fecale la 3-6 luni și 30% mai puține șanse la un an față de cei fără astm.

Maturarea încetinită la 3-6 luni a fost mai probabilă la nou-născuții alăptați. Peste 60% din asocierea riscului de astm cu alăptarea a fost găsită a fi din cauza asocierii acesteia cu o maturare microbiologică mai bună la 3-6 luni.

Bebelușii născuți prin cezariană au avut mai multe șanse să prezinte o maturare întârziată a microbiomului la un an, dar nu la 3-6luni. Aceste rezultate par să susțină rolul favorabil al alăptării și al nașterii vaginale în prevenirea astmului la copii.

Microbiomul intestinal și genotipul 17q12-21 par să exercite efecte aditive și independente asupra riscului de astm la copii.

Concluzii

Studiul subliniază importanța unei abordări integrate pentru prevenirea astmului la copii, care ține cont atât de factorii genetici, cât și de microbiomul intestinal și de factorii de mediu. Este necesară o continuare a acestor cercetări pentru a întelege mai bine cum acești factori pot fi abordați pentru a preveni și trata astmul la copii.