Deficitul global de omega-3: un risc major pentru sănătate legat de pescuit excesiv, poluare și diete dezechilibrate

Un studiu publicat în 2025 în revista AJPM Focus, realizat de cercetători de la Case Western Reserve University, evidențiază faptul că 85% din populația lumii nu consumă suficiente cantități de acizi grași omega-3, esențiali pentru sănătatea umană. Studiul, condus de Timothy Ciesielski, subliniază că acest deficit are cauze multiple – de la schimbările climatice și suprapescuit, până la dezechilibrele din dieta modernă.
Context
Acizii grași omega-3 polinesaturați, în special acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA), joacă un rol esențial în menținerea sănătății:
-
Susțin funcționarea optimă a creierului și ochilor.
-
Au efecte antiinflamatorii importante.
-
Contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare și endocrine.
-
Sunt implicați în dezvoltarea fetală și în prevenția nașterilor premature.
Organismul uman nu poate produce în cantități suficiente acești acizi grași, motiv pentru care aportul exogen prin alimentație sau suplimente este vital. Sursele principale sunt peștele gras, uleiul de pește, semințele de in, nucile și uleiul de rapiță.
Despre studiu
Obiective și metodologie
Cercetătorii au analizat date nutriționale și ecologice la scară globală, pentru a evalua:
-
Disponibilitatea acizilor grași omega-3 în alimentația populațiilor.
-
Impactul factorilor de mediu asupra surselor naturale de omega-3.
-
Raportul dintre omega-3 și omega-6 în dieta modernă.
Au fost incluse date provenite dintr-un număr semnificativ de țări și regiuni, iar concluziile evidențiază disparități mari în accesul populațiilor la aceste lipide esențiale.
Rezultate principale
-
Doar aproximativ 15% dintre țările lumii ating niveluri adecvate de aport alimentar de omega-3.
-
85% din populația globală are un aport insuficient, cu implicații serioase pentru sănătatea publică.
-
Țările cu acces extins la resurse marine (coaste oceanice, pescuit sustenabil) tind să aibă aporturi mai bune.
Cauzele principale ale deficitului includ:
-
Creșterea temperaturii oceanelor, care afectează lanțul trofic marin.
-
Suprapescuitul, care reduce stocurile de pește bogat în omega-3.
-
Poluarea chimică, care contaminează sursele de pește și ridică probleme legate de siguranța alimentară.
-
Dezechilibrul dietei moderne, care favorizează acizii grași omega-6 în detrimentul celor omega-3.
Rezultate și implicații
Dezechilibrul omega-6/omega-3
-
Dieta umană ancestrală conținea un raport relativ echilibrat între acizii omega-6 și omega-3.
-
În prezent, dieta industrializată conține de până la 20 de ori mai mulți omega-6 decât omega-3.
-
Acest dezechilibru contribuie la un risc crescut de boli cronice inflamatorii, inclusiv:
-
Boli cardiovasculare
-
Cancer
-
Tulburări de dispoziție
-
Nașteri premature
-
Inechități de acces
-
Accesul la omega-3 necontaminați devine o problemă de echitate globală.
-
Regiunile fără acces la pește marin sau cu surse contaminate sunt cele mai vulnerabile.
-
Populațiile sărace, dependente de diete procesate, sunt cele mai expuse riscului.
Soluții propuse
Cercetătorii recomandă următoarele direcții de acțiune:
-
Creșterea producției de alimente bogate în omega-3, inclusiv prin:
-
Acvacultură sustenabilă
-
Cultivarea plantelor bogate în acid alfa-linolenic (precursor al EPA și DHA)
-
Suplimentarea cu uleiuri microbiene (ex. alge marine)
-
-
Reducerea aportului de omega-6 prin:
-
Limitarea uleiurilor vegetale rafinate (ex. porumb, soia)
-
Promovarea dietelor mediteraneene sau tradiționale echilibrate
-
-
Protejarea oceanelor și gestionarea durabilă a pescuitului
-
Educație nutrițională pentru populație și politici publice axate pe prevenție
Concluzii
Studiul publicat de Case Western Reserve University atrage atenția asupra unei crize silențioase dar profunde: lipsa accesului global la acizi grași omega-3 de calitate. Implicațiile sunt multiple:
-
Este o problemă medicală, deoarece afectează riscul bolilor cronice.
-
Este o problemă de sănătate publică, ce necesită strategii naționale și globale.
-
Este o problemă ecologică și de sustenabilitate, în contextul degradării ecosistemelor marine.
„Acesta nu este doar un subiect medical, ci o provocare la intersecția dintre sănătate publică și mediu”, afirmă Timothy Ciesielski.
Accesul la omega-3 necontaminați ar trebui să fie un drept fundamental în alimentație, nu un privilegiu. Studiul subliniază nevoia unei mobilizări colective – a cercetătorilor, autorităților, industriei alimentare și cetățenilor – pentru a reduce acest dezechilibru nutrițional cu impact planetar.
Image by drobotdean on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Dieta mediteraneană reduce inflamația din corp în doar șase luni
- Înlocuitorii de carne nu oferă organismului aceiași nutrienți ca produsele animale
- Laptele stimulează bacteriile prietenoase cu intestinul, în timp ce brânza modifică echilibrul microbiomului, arată cercetările
- Cum este influențată microbiota intestinală umană de dieta alimentară
- Ghid de suplimentare cu Omega-3
- Uleiul de pește și arterele noastre: noi dovezi privind efectul acizilor grași Omega-3
- Efectele antiinflamatorii ale fibrei prebiotice, acizilor grași omega-3 și ale unei combinații sinbiotice de kefir și fibre prebiotice
- Recomandările globale privind aportul de acizi grași omega-3 cu lanț lung [meta-analiză]
- Omega 3
- Ce efecte are Omega 3 pentru creier/psihic?
- Omega 3
- Omega 3(uleiul de peste)
- Omega 3 chiar ajuta la creier?
- Omega 3 chiar ajuta la creier?
- Un ulei de peste Omega 3 de calitate?