Descoperire inovatoare: Creierul joacă un rol cheie în acțiunea anti-diabetică a metforminului

Metformin, medicamentul utilizat de peste 60 de ani pentru gestionarea diabetului de tip 2, își poate modifica efectele anti-diabetice în moduri neașteptate. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Baylor College of Medicine, împreună cu colaboratori internaționali, a identificat o cale de semnalizare din creier care joacă un rol esențial în acțiunea metforminului.

Deși s-a acceptat pe scară largă că metformin reduce nivelul glicemiei prin scăderea producției de glucoză în ficat și că poate acționa și prin intestin, puține cercetări s-au concentrat asupra impactului său asupra creierului. Cercetătorii de la Baylor College of Medicine au descoperit o proteină mică, numită Rap1, situată într-o zonă specifică a creierului, ventromedialul hipotalamusului (VMH), care este esențială pentru efectele anti-diabetice ale metforminului.

Despre descoperirea principală

În cadrul experimentelor, cercetătorii au folosit șoareci modificați genetic, care nu aveau Rap1 în VMH, și care au fost hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi pentru a simula diabetul de tip 2. Când acești șoareci au primit doze mici de metformin, medicamentul nu a reușit să scadă glicemia. Cu toate acestea, alte medicamente anti-diabetice, cum ar fi insulina și agonistii GLP-1, au avut efecte.

Mai departe, cercetătorii au injectat cantități minuscule de metformin direct în creierul șoarecilor, obținând o scădere semnificativă a glicemiei, chiar și cu doze de metformin mult mai mici decât cele administrate pe cale orală.

Rap1: cheia pentru activarea neuronilor SF1

Studiul a identificat un grup de neuroni în VMH, denumiți neuroni SF1, care sunt activati de metformin. Acești neuroni joacă un rol direct în acțiunea medicamentului asupra nivelurilor de glicemie. Cercetătorii au constatat că metforminul activează majoritatea neuronilor SF1, dar doar în prezența Rap1. Șoarecii care nu aveau Rap1 în acești neuroni nu au prezentat efecte după administrarea metforminului.

Impactul creierului asupra tratamentului diabetului

Această descoperire schimbă complet modul în care înțelegem cum funcționează metforminul. Dacă până acum se știa că metforminul acționează în principal în ficat și intestine, acum este clar că și creierul joacă un rol esențial. Creierul răspunde la concentrații mult mai mici de metformin decât ficatul sau intestinele, ceea ce deschide calea pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și mai precise pentru diabetul de tip 2.

Viitorul cercetărilor și terapiilor

Descoperirea nu se limitează doar la metformin. Aceasta sugerează că, în viitor, medicamentele care vizează această cale de semnalizare din creier ar putea oferi o abordare nouă și mai eficientă în tratarea diabetului și a altor boli metabolice. De asemenea, metforminul este deja cunoscut pentru efectele sale benefice asupra creierului, inclusiv încetinirea procesului de îmbătrânire cerebrală, iar cercetătorii intenționează să studieze dacă aceeași semnalizare Rap1 din creier este responsabilă și pentru aceste efecte.

Concluzii

Studiul de față a demonstrat că metforminul, un medicament deja folosit pe scară largă, acționează și asupra creierului, nu doar asupra ficatului și intestinelor. Descoperirea că proteina Rap1 din creier este esențială pentru efectele anti-diabetice ale metforminului deschide noi oportunități pentru dezvoltarea unor tratamente personalizate și mai eficiente pentru diabetul de tip 2. În viitor, cercetările vor explora mai profund această cale de semnalizare, iar metforminul ar putea reprezenta baza pentru noi medicamente destinate tratării afecțiunilor metabolice și cognitive.