Despre colesterol, cum scădem LDL-colesterolul și creștem HDL-colesterolul

©

Autor:

Despre colesterol, cum scădem LDL-colesterolul și creștem HDL-colesterolul

Colesterolul este considerat în general ca fiind o substanță ce dăunează organismului, în mare parte din cauza implicării sale în apariția bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, colesterolul este o moleculă esențială ce prezintă multiple roluri importante în procesele biochimice din corp:

  • intră în structura membranelor celulare
  • este un precursor al hormonilor steroizi și al vitaminei D
  • intră în componența bilei și crește absorbția de vitamine liposolubile


De asemenea, stadiile incipiente în sinteza de colesterol asigură produși importanți pentru proliferarea celulară, transportul de electroni și combaterea stresului oxidativ.

Sursele de colesterol includ carnea de porc, vită, pui, fructele de mare, ouăle și produsele lactate. Corpul uman sintetizează tot colesterolul de care are nevoie. De aceea experții recomandă consumul cât mai redus de colesterol în cadrul unei diete sănătoase [2]. Colesterolul ingerat în exces, tulburările de transport și de preluare ale acestuia de către celule sunt asociate apariției aterosclerozei [1].

După absorbția intestinală, colesterolul este transportat la ficat cu ajutorul chilomicronilor (lipoproteine mari ce conțin și trigliceride, fosfolipide, proteine). Apoi, colesterolul este distribuit țesuturilor periferice sub formă de VLDL (lipoproteine cu densitate foarte joasă) și LDL (lipoproteine cu densitate joasă). Colectarea colesterolului din diferitele țesuturi și preluarea hepatică în vederea metabolizării sale se face cu ajutorul HDL (lipoproteine cu densitate mare), supranumit colesterolul bun [1].

Molecula de colesterol este excretată de către ficat în bilă sub formă de acizi biliari sau colesterol liber. Majoritatea acizilor biliari sunt apoi reabsorbiți în ileonul terminal și ajung din nou la ficat [1].


Factorii care conduc la creșterea colesterolului sunt multipli, doar o parte dintre ei putând fi modificați:

  • O dietă bogată în lipide. Grăsimile dăunătoare, care cresc colesterolul LDL sunt cele saturate (din carne, lactate, ciocolată, produse de patiserie, procesate, prăjite) și cele trans (din produsele prăjite și procesate).
  • Sedentarismul - scade colesterolul HDL
  • Fumatul - crește colesterolul LDL și scade colesterolul HDL (mai ales la femei)
  • Afecțiuni genetice, precum hipercolesterolemia familială
  • vârsta - colesterolul crește odată cu înaintarea în vârstă
  • supraponderabilitatea și obezitatea cresc nivelul de colesterol
  • afroamericanii au de obicei valori mai mari ale colesterolului LDL și HDL față de rasa caucaziană [3].


Cum scădem LDL-colesterolul?

Este necesară scăderea nivelului colesterolului pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare, în special la persoanele cu factori de risc asociați (boli cardiovasculare premature în familie, obezitate, hipertensiune, diabet, boală cronică de rinichi, boli autoimune, HIV, menopauză instalată înainte de 40 de ani, etc.) [4]. Un nivel optim al LDL-colesterolului la adult se situează sub valoarea de 100 mg/dl [5].


În primul rând este recomandat a se interveni asupra stilului de viață al pacientului:

  • o dietă cu un număr redus de calorii (nu mai puțin de 1.200 calorii la femei și 1.500 calorii la bărbați).
  • o dietă cu un conținut moderat de grăsimi, care să cuprindă în special grăsimile mononesaturate și cât mai puține grăsimi saturate și trans.
  • sterolii din plante (fitosterolii) - intră în competiție cu colesterolul pentru absorbția intestinală
  • fibrele – leagă acizii biliari, împiedicând recircularea lor către ficat
  • efortul fizic – conduce la scăderea colesterolului cu aproximativ 4%.


Tratamentul medicamentos al nivelului crescut de LDL-colesterol se recomandă la pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică clinic evidentă, diabet sau hipercolesterolemie familială. Se pot utiliza anumite calcule cu ajutorul cărora se estimează riscul de boală aterosclerotică la 10 ani. Factorii de risc incluși în calcul sunt genul, vârsta, colesterolul total și cel HDL, tensiunea arterială sistolică, diabetul și fumatul. Persoanelor cu un risc de 10% li se poate administra o statină.


Statinele (rosuvastatină, atorvastatină, simvastatină, lovastatină, pravastatină) inhibă o enzimă numită HMG-CoA reductaza, ceea ce scade colesterolul intracelular. Astfel, celula reacționează prin creșterea numărului de receptori pentru LDL, ceea ce va stimula preluarea LDL colesterolului din sânge. Reducerea colesterolului cu ajutorul unei statine scade numărul de evenimente cardiovasculare majore cu aproximativ 20% [6]. Reacțiile adverse cele mai comune includ: cefalee, amețeală, fatigabilitate, tulburări digestive și dureri musculare [7].


Ezetimib inhibă absorbția de colesterol la nivel intestinal, prin inhibarea unui transportor specific. Acesta se administrează în special celor care nu tolerează statinele sau la cei la care statinele nu scad suficient colesterolul.


Sechestranții acizilor biliari (colestiramină, colestipol, colesevelam) leagă sărurile biliare și împiedică reabsorbția lor intestinală. Pe măsură ce reabsorbția scade, sinteza de săruri biliare din colesterol crește. Tot mai mult colesterol este folosit, ceea ce duce la scăderea concentrației de colesterol intracelular. Ulterior apar mai mulți receptori pentru LDL colesterol în membranele celulelor hepatice, care preiau colesterolul din sânge. Sechestranții acizilor biliari pot fi administrați împreună cu statinele, pentru a se contracara creșterea activității HMG-CoA reductazei ca răspuns la scăderea colesterolului intracelular.


Anticorpii monoclonali împotriva PCSK9 (alirocumab, evolocumab) sunt aprobați pentru pacienții la care colesterolul nu poate fi redus cu ajutorul dietei și statinelor, dar și pentru cei cu hipercolesterolemie familială [6].


Alimente care ajută la scăderea LDL-colesterolului

O dietă sănătoasă include anumite alimente care prezintă un efect benefic de reducere a LDL-colesterolului, alături de tratamentul medicamentos și efortul fizic. Iată câteva exemple de alimente ce pot fi adăugate în dieta zilnică:

  • fulgi de ovăz și de orz – aduc câteva grame de fibre solubile la nivelul tractului digestiv, cu rol în legarea colesterolului care nu mai poate fi absorbit
  • boabe de fasole, linte – necesită un timp mai lung pentru digestie, ceea ce crește senzația de sațietate
  • vinete – au puține calorii și sunt bogate în fibre
  • nuci – studiile au arătat că un consum de 50 g nuci pe zi duce la o ușoară scădere a colesterolului
  • mere, struguri, căpșuni, citrice – fructe ce conțin pectină, un tip de fibră solubilă
  • steroli și stanoli din plante – suplimentele cu aceste substanțe scad colesterolul cu aproximativ 10% la o doză de 2 grame pe zi
  • pește bogat în acizi grași omega 3 – 2-3 porții pe săptămână (ton, somon sălbatc, hering, anșoa, sardine, macrou) [9].
  • avocado – bogat în grăsimi mononesaturate


Cum creștem HDL-colesterolul?

HDL are rolul de a transporta colesterolul din țesuturile extrahepatice către ficat pentru a putea fi metabolizat și excretat. Persoanele cu un nivel crescut de HDL-colesterol au un risc mai mic de a dezvolta ateroscleroză. O valoare normală pentru HDL este de peste 40 mg/dl, iar un nivel protector este cel de peste 60 mg/dl [10]. Există mai multe recomandări ce țin de stilul de viață dar și opțiuni de terapie farmacologică pentru a crește nivelul HDL-colesterolului:

  • efortul fizic de intensitate moderată, cel puțin 30 de minute pe zi în majoritatea zilelor săptămânii – poate crește HDL cu 5-10%
  • scăderea în greutate – HDL crește cu 0. 35 mg/dl per kilogram
  • o dietă sănătoasă ce include alimentele prezentate mai sus
  • renunțarea la fumat – crește HDL-colesterolului cu 4 mg/dl
  • consumul moderat de alcool – 285 ml bere sau 100 ml vin pe zi pot crește HDL cu 2 mg/dl
  • niacina – cunoscută ca acid nicotinic sau vitamina B3 – o doză de 1-2 grame pe zi poate crește HDL cu 15-30%. Reacții adverse importante includ creșterea acidului uric în sânge și scăderea toleranței la insulină.
  • fibrații – pe lângă efectul benefic de reducere a trigliceridelor, ei cresc HDL cu 10-20%, prin activarea receptorilor PPARα
  • statinele cresc moderat HDL, cu 5 până la 10%. Rosuvastatina s-a dovedit mai eficientă în creșterea HDL față de alte statine.
  • medicamentele care controlează nivelul glicemiei pot îmbunătăți concentrația de HDL-colesterol (ex: pioglitazona) [11].
  • anticorpii monoclonali împotriva PCSK9 (alirocumab, evolocumab) cresc HDL-colesterolul cu 8-10% [12].


Un nivel crescut al colesterolului reprezintă un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare ce afectează calitatea vieții oamenilor, dar și echilibrul economic și financiar în întreaga lume. Se estimează că o concentrație crescută a colesterolului provoacă aproximativ 4,5% din toate decesele, iar 1 din 3 decese de cauză coronariană este cauzat de hipercolesterolemie [13].


În concluzie, modificarea treptată a stilului de viață, controalele periodice la medicul de familie, precum și măsurarea lipidelor sanguine cel puțin o dată la 5 ani ajută pacienții în a preveni și a gestiona corect numeroasele complicații ale hipercolesterolemiei.


Data actualizare: 10-11-2021 | creare: 10-11-2021 | Vizite: 5311
Bibliografie
1. Medical Biochemistry, 5th Edition-John W.Baynes
2. About cholesterol, link: https://www.cdc.gov/cholesterol/about.htm
3. Cholesterol, link: https://medlineplus.gov/cholesterol.html
4. Blood Cholesterol Guideline, link: https://www.acc.org/education-and-meetings/image-and-slide-gallery/media-detail?id=1764DA8859F1484995627D666CD5F6B7
5. Colesterol LDL, link: https://www.synevo.ro/shop/colesterol-ldl/
6. Netter’s Essential Biochemistry-Peter Ronner, 2018
7. Side effects - Statins, link: https://www.nhs.uk/conditions/statins/side-effects/
8. Ezetimibe, link: https://www.nhs.uk/medicines/ezetimibe/
9. 11 foods that lower cholesterol, link: https://www.health.harvard.edu/heart-health/11-foods-that-lower-cholesterol
10. Colesterol HDL, link: https://www.synevo.ro/shop/colesterol-hdl/
11. Management of Low Levels of High-Density Lipoprotein-Cholesterol, link: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCULATIONAHA.112.000443
12. PCSK9 Inhibitors, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448100/
13. 97 High Cholesterol Statistics You Should Know, link: https://www.livestrong.com/article/13732048-high-cholesterol-statistics/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Colesterolul alimentar nu influențează riscul de infarct miocardic
  • Privarea de somn ar putea duce la scăderea colesterolului bun
  • Fluctuațiile LDL-colesterolului au fost asociate cu reducerea funcțiilor cognitive
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.