Dieta anticancer - recomandări alimentare pentru scăderea riscului de cancer

©

Autor:

Dieta anticancer - recomandări alimentare pentru scăderea riscului de cancer

Cancerul definește un grup de afecțiuni caracterizate prin creștere celulară anormală ce se poate dezvolta la nivelul oricărui țesut (oriunde în organismul uman). (1) În general, cancerele pot avea la bază cauze ereditare (modificări genetice moștenite) și cauze modificabile prin schimbarea stilului de viață. În ceea ce privește cauzele modificabile, dieta este considerată de către Organizația Mondială a Sănătății o parte semnificativă a creșterii și dezvoltării sănătoase și, alături de oprirea fumatului și derularea programelor de screening (detectarea timpurie a celulelor canceroase), poate preveni până la o treime din totalul cancerelor. (2)

Fructe, legume și leguminoase

Este recomandat consumul a cel puțin cinci porții (400 grame) de legume și fructe zilnic, diversificat în funcție de sezon. (3) Trebuie avut în vedere că niciun fruct și nicio legumă nu conține toate substanțele nutritive necesare, astfel încât consumul variat este încurajat. Pentru a forma un obicei din consumul regulat de fructe și legume, sunt utile următoarele sfaturi:

  • pregătirea unui bol sau unei caserole cu fructe spălate și curățate și plasarea la vedere, în camera cea mai utilizată de-a lungul zilei sau pe biroul de lucru;
  • combinarea unor varietăți de forme și culori ale fructelor și legumelor pentru fiecare porție face gustarea mai atractivă;
  • prepararea de rețete bazate pe legume care să înlocuiască o masă principală. (4)


World Cancer Research și American Institute for Cancer Research recomandă consumul de verdețuri (salată, brocoli, varză), usturoi și ceapă pentru posibilul lor efect protectiv împotriva cancerelor de tract digestiv superior (cavitate bucală, faringe, esofag, stomac). (5) De asemenea, un minim de 30 de grame de fibre provenite din consumul de fasole, linte sau mazăre este necesar zilnic, întrucât, pe lângă reducerea stresului oxidativ și îmbunătățirea sistemului imunitar, acestea reduc riscul de cancer colo-rectal. (6)

În ceea ce privește cancerul de sân, un studiu derulat pe treizeci de ani a demonstrat un risc mult mai scăzut pentru dezvoltarea acestei patologii în cazul pacientelor care au consumat zilnic, încă din adolescență, cel puțin cinci porții și jumătate de fructe și legume precum mere, banane, struguri și porumb. Totodată, acest lucru nu a fost observat și în cazul consumului de sucuri de fructe. Mai mult decât atât, pacientele care au dezvoltat totuși cancer de sân au avut o incidență mult mai scăzută a cancerelor agresive (estrogen negative și HER2 pozitive). (7)

Cereale integrale

Grâul, orezul, ovăzul și orzul, precum și preparatele din cerealele integrale sunt indispensabile pentru o dietă sănătoasă. Este esențial de menționat faptul că acestea trebuie consumate în forma lor neprocesată și fără adaosul altor ingrediente (precum zahărul) pentru a beneficia de totalitatea substanțelor nutritive care se regăsesc în fiecare strat al bobului de cereale. Există atât studii, cât și meta-analize care demonstrează rolul protector al cerealelor integrale în prevenția cancerului de colon. (8)

Carne roșie și carne procesată

Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, adoptată la nivel internațional de asociațiile de prevenire a cancerului, este de a limita consumul de carne roșie (vită, porc, miel, cal sau vânat) și carne procesată (prin tocare, sărare, afumare, conservare sau alte procese menite să îi îmbunătățească aroma). (9) Cu toate că reprezintă o sursă importantă de proteine, fier, seleniu, zinc și vitamina B12, carnea roșie se află în strânsă legătură cu apariția cancerului intestinal, astfel fiind recomandat un consum moderat, limitat la 500 grame pe săptămână, cât mai puțin procesată și cât mai slabă. (10)

Zaharuri rafinate

Bomboanele, băuturile îndulcite (precum ceaiul și cafeaua îndulcite cu zahăr), energizantele, sucurile, înghețata și prăjiturile sunt doar câteva exemple de surse de carbohidrați rafinați care ar trebui limitați și chiar excluși din dietă. (3) Pe lângă faptul că are un conținut nesemnificativ de substanțe nutritive și un aport energetic în exces, zahărul conduce la multiple probleme de sănătate, printre care și unele cancere precum cel de sân și de colon și este corelat cu risc crescut de mortalitate de orice cauză. (11)

Preparate fast-food (preparatele bogate în calorii concentrate)

Conceptul de fast-food înglobează preparate bogate în calorii, servite în porții de obicei mari, gata de servit și chiar livrate la domiciliu. Meniurile de tip fast-food conțin carne, grăsimi nesănătoase și băuturi cu zaharuri adăugate, factori de risc pentru numeroase tipuri de cancere. (12) Astfel, American Institute of Cancer Research recomandă consumul limitat de preparate bogate în calorii și evitarea alimentației de tip fast-food. (10)

Sare

Excesul de sodiu (mai mult de 2,3 grame de sodiu pe zi, ce se regăsesc în 6 grame de sare, echivalentul unei lingurițe), obținut prin consumul de alimente sărate sau conservate prin sărare, este asociat cu un risc crescut de apariție a cancerului de stomac. (9, 13)

Alcool

Consumul de alcool reprezintă unul dintre factorii cauzatori ai cancerelor de cavitate bucală, faringe, laringe, esofag și ficat. Riscul de a dezvolta aceste maladii crește odată cu creșterea dozei zilnice de alcool și cu asocierea fumatului. Mai mult decât atât, există studii care demonstrează legătura dintre consumul de alcool și cancerul de sân și de colon. Cercetările în acest sens au evidențiat faptul că nu tipul băuturii este determinant, ci cantitatea. Astfel, la nivel internațional au fost stabilite limitele maxime de două unități de alcool pe zi la bărbați și o singură unitate pe zi la femei (din cauza metabolismului mai scăzut și a greutății corporale mai mici la acestea din urmă). O unitate de alcool este definită ca fiind 330 ml de bere sau 150 ml de vin sau 45 ml de băutură spirtoasă. (3)

Concluzii

Preocuparea pentru nutriție are un rol deosebit de important în prevenirea cancerelor, dar și a altor patologii, alături de un stil de viață echilibrat, exercițiu fizic, controale periodice menite să depisteze celulele maligne în stadii incipiente și vaccinarea pentru cancerele prevenibile prin această metodă. Prepararea de meniuri și gustări colorate, bogate în alimente proaspete și evitarea celor procesate și sărăcite de substanțe nutritive, precum și consumul cu moderație sunt definitorii pentru o dietă sănătoasă.


Data actualizare: 17-11-2021 | creare: 17-11-2021 | Vizite: 943
Bibliografie
1. Cancer. https://www.eufic.org/en/healthy-living/category/cancer
2. WHO: Global cancer rates could increase by 50% to 15 million by 2020. https://www.who.int/news/item/03-04-2003-global-cancer-rates-could-increase-by-50-to-15-million-by-2020
3. Kushi LH, Byers T, Doyle C, Bandera EV, McCollough M, Gansler T, Andrews KS, Thun MJ: American Cancer Society Guidelines on Nutrition and Physical Activity for cancer prevention: reducing the risk of cancer with healthy food choices and physical activity. CA Cancer J Clin. 2006, 56 (5): 254-281
4. The Nutrition Source: Vegetables and Fruits. https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/what-should-you-eat/vegetables-and-fruits/
5. Wiseman M. The Second World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research Expert Report. Food, Nutrition, Physical Activity, and the Prevention of Cancer: A Global Perspective: Nutrition Society and BAPEN Medical Symposium on ‘Nutrition support in cancer therapy’. Proceedings of the Nutrition Society. 2008 Aug;67(3):253-6
6. World Cancer Research Fund. Diet, Nutrition, Physical Activity, and Cancer: A Global Perspective. A Summary of the Third Expert Report-2018. https://www.wcrf.org/dietandcancer/exposures/wholegrains-veg-fruit
7. Farvid MS, Chen WY, Rosner BA, Tamimi RM, Willett WC, Eliassen AH. Fruit and vegetable consumption and breast cancer incidence: Repeated measures over 30 years of follow‐up. International journal of cancer. 2018 Jul 6
8. Aune D, Chan DS, Lau R, Vieira R, Greenwood DC, Kampman E, Norat T. Dietary fibre, whole grains, and risk of colorectal cancer: systematic review and dose-response meta-analysis of prospective studies. BMJ. 2011 Nov 10;343
9. Holman, D.M., White, M.C. Dietary behaviors related to cancer prevention among pre-adolescents and adolescents: the gap between recommendations and reality. Nutr J 10, 60 (2011)
10. American Institute for Cancer Research: Food, nutrition, physical activity, and the prevention of cancer: a global perspective. World Cancer Research Fund Washington, DC. 2007
11. Malik VS, Li Y, Pan A, et al. Long-Term Consumption of Sugar-Sweetened and Artificially Sweetened Beverages and Risk of Mortality in US Adults. Circulation. 2019;139(18):2113-2125
12. The Nutrition Source: Preventing cancer. https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/cancer/preventing-cancer/
13. The Nutrition Source: Salt and Sodium. https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/salt-and-sodium/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Ce factori cresc sau scad riscul de cancer?
  • Dieta nesănătoasă în adolescență și riscul de cancer mamar la vârsta adultă
  • Femeia care a pretins că s-a vindecat de cancer prin credință și raw-veganism a murit de cancer
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum